Radu Hanga, BVB: Succesiunea în afacerile de familie din România este cu atât mai importantă într-o lume mult mai fracturată în care capitalul autohton contează mai mult

Capitalul românesc și tema continuității în marile afaceri de familie din România sunt cu atât mai importante pe fondul reașezării contextului geopolitic global, întrucât capitalul autohton devine mai vizibil și mai relevant atunci când apar schimbări în circulația capitalurilor, iar o parte din capitalurile globale se retrag către piețele mamă.

„Lumea în care trăim se schimbă. Vedem o lume mult mai fracturată și este clar că asta înseamnă și fracturi din punct de vedere al circulației capitalurilor, adică probabil că și tranzacțiile, fuziunile și achizițiile la nivel transfrontalier sunt și vor fi afectate, ceea ce înseamnă că sunt cu atât mai importante succesiunea și viitorul companiilor care au crescut în ultimii 20-30 de ani”, a explicat Radu Hanga, președintele Bursei de Valori București (BVB), în cadrul primei ediții a dezbaterilor BusinessPedia Connect, eveniment găzduit de Banca Națională a României.

Succesiunea în afacerile de familie este cea mai mare provocare prin care va trece economia românească în următorul deceniu, în opinia lui Radu Hanga, care conduce din 2020 Consiliul de Administrație al BVB.

„Cred că succesiunea este o schimbare majoră la nivelul antreprenoriatului românesc. Cred că suntem în cursul primei schimbări de generații la companiile mari antreprenoriale românești și cred că aceasta va fi provocarea următorilor zece ani.”

Declarațiile sale au venit în contextul primei ediții a dezbaterilor BusinessPedia Connect, găzduită de Palatul BNR și organizată în jurul lansării volumului „O istorie ilustrată a afacerilor din România de pe la 1850 până în 1948”, coordonat de Ionuț Bonoiu, fondatorul BusinessPedia.

Tema primei ediții a dezbaterilor BusinessPedia Connect, găzduită de BNR, a fost „Cine duce România mai departe”. Evenimentul a fost deschis de Leonardo Badea, prim-viceguvernator al Băncii Naționale a României, și a adus la un loc fondatori, moștenitori, manageri de mari companii cu experiențe variate.

Printre aceștia s-au numărat Teofil Mureșan (E-INFRA), Camelia Șucu (Class In, Mobexpert), Felix Pătrășcanu (FAN Courier), Fady Chreih (Regina Maria), Andrei Ursulescu (Scandia Food), Sorin Preda (Global Vision), Bogdan Doicescu (Bog’Art), Mariana Gheorghe (fost CEO OMV Petrom), Simona Gemeneanu (Morphosis Capital), Elisabeta Moraru (Google România) și Marius Ștefan (Autonom).

Provocarea următorului deceniu

Tranziția de la prima la a doua generație este cea mai dificilă în cazul afacerilor de familie, crede Radu Hanga, adică tranziția de la omul care a pus prima cărămidă la generația școlită în afară care vrea să facă lucrurile diferit.

În cadrul conferinței, Bogdan Doicescu, moștenitorul imperiului Bog’Art, a catalogat succesiunea drept un aspect „foarte personal”. Întrebat dacă succesiunea este o chestiune personală sau este un risc pe care îl pot evalua investitorii și piețele, șeful BVB se uită spre rezultatele obținute de companii la nivel global.

„Cred că succesiunea este atât o chestiune personală, cât și un risc. Am citit un studiu de la Small Business Association din Statele Unite care arată că 30% dintre companii reușesc să facă tranziția de la generația întâi la generația a doua, cam 30% dintre ele reușesc să treacă printr-un proces de vânzare, iar restul rămân în no man’s land, adică în zona de default. Ceea ce arată că da, este o provocare tranziția aceasta de la prima la a doua generație.”

Există și o dimensiune culturală când vine vorba de succesiune. Hanga își amintește de poveștile reprezentanților noii generații din familia de fermieri olandezi de Boer, care au listat în 2022 la bursa locală producătorul de lapte DN Agrar. Tânărul din noua generație a studiat tehnologie și s-a întors în afacerea familiei din agricultură.

„Am înțeles că ei sunt la a zecea generație de crescători de animale, iar tânărul îmi spunea că nu a mers să studieze tehnologia ca să devină IT-ist. A mers pentru a învăța cum să aplice noile tehnologii în afacerea familiei și în ce făceau ei de zece generații. Aici mă întorc la dimensiunea culturală, noi nu avem istoria aceasta, pentru că istoria noastră în economia de piață are 35 de ani.

Asta vine cu bune și cu rele, adică atașamentul generației a doua față de businessul de familie este probabil mai scăzut. Partea bună e că suntem flexibili pe relația cu copiii, adică pot să-și aleagă drumul, nu e neapărat să rămână ancorați în ceea ce face familia”.

Sunt cazuri în care a doua generație vrea să se implice în afacerea familiei, dar sunt și cazuri în care tinerii vor să urmeze un cu totul alt drum. Din această a doua categorie provine și provocarea sistemică cu care se confruntă economia românească pentru următorii zece ani.

„Provocarea pentru noi ca sistem este că trebuie să ne gândim la continuitate în genul acesta de afaceri în care noua generație nu vrea să fie acolo. Ei vor să facă cu totul și cu totul altceva și cred că la nivel de sistem la asta trebuie să ne uităm și să ne gândim. Cum putem face ca aceste companii și ce am construit în mod colectiv în ultimii 30 de ani să aibă condițiile să meargă mai departe.”

Despre „O istorie ilustrată a afacerilor din România”

După doi ani de documentare și curatoriere prin arhive cu mii de imagini, echipa BusinessPedia a lansat cel mai recent volum al seriei sale de cărți istorice, volumul „O istorie ilustrată a afacerilor din România de pe la 1850 până în 1948”.

Cartea propune o amplă călătorie vizuală printr-un secol aproape uitat al antreprenoriatului românesc, perioada în care s-au construit fabrici, bănci, prăvălii, hoteluri, cafenele, rețele comerciale și mărci care au reușit să concureze cu cele europene, înainte ca această lume să fie întreruptă brutal de instaurarea regimului comunist.

După reeditarea volumelor semnate de dr. Nicolae I. Angelescu (Negustorii de odinioară) și Dimitrie Hagi Theodoraky (Amintiri din trecutul negustoresc), noua apariție din colecția BusinessPedia reunește sute de fotografii de epocă, portrete de negustori, industriași și bancheri, imagini ale afacerilor și povești despre familiile care au contribuit la modernizarea comerțului, industriei și finanțelor românești.

De la Capșa, Chrissoveloni și Marmorosch-Blank până la Malaxa, Cantacuzino, Julius Meinl și Scandia, cartea reconstruiește vizual o lume de afaceri care a modelat România modernă, dar care a fost, în mare măsură, scoasă din memoria publică după naționalizarea din 1948. Volumul este realizat în condiții grafice de excepție, ca o ediție de colecție destinată cititorilor interesați de istorie, antreprenoriat, economie, patrimoniu vizual și cultura de business românească.

Articol publicat în octombrie 2026.