pattern
bk-map
bk-bl bk-br bk-tr

povești

Marius Ștefan, Autonom: Am avut cinci ani de discuții cu BERD până la prima colaborare. Nu prea merge peste noapte cu capitalul instituțional

Companiile românești care vor să atragă sprijinul investitorilor instituționali trebuie să investească timp în formarea unei relații cu aceștia și trebuie să se alinieze la cerințele cu care vine acest tip de capital, după cum a explicat Marius Ștefan, cofondator Autonom.

„În ceea ce privește colaborarea cu parteneri instituționali, le-aș recomanda celor care se gândesc la asta să o ia din timp, să înceapă cât mai devreme posibil. Nu prea merge peste noapte cu capitalul instituțional”, a declarat Marius Ștefan în cadrul primei ediții a dezbaterilor BusinessPedia Connect, eveniment găzduit de Banca Națională a României.

Compania Autonom, dezvoltată de frații Marius și Dan Ștefan, a intrat în 2018 în programul Blue Ribbon al Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD). În 2019, compania a listat la Bursa de Valori București (BVB) o emisiune de obligațiuni în valoare de 20 de milioane de euro, unde BERD a investit 4,5 milioane de euro.

De atunci, Autonom a listat mai multe emisiuni de obligațiuni la BVB și a continuat să atragă sprijinul investitorilor instituționali. Acum, Marius Ștefan povestește că a fost nevoie de mai bine de cinci ani de discuții pentru a ajunge prima dată la capitalul instituțional.

„Puțini știu că noi am avut primul contact formal cu BERD-ul în 2013-2014. Am avut cinci-șase ani numai de discuții, în care am prezentat cine suntem, ni s-a spus că facem lucruri interesante și am stabilit să ne vedem iar peste șase luni sau peste un an.”

Acesta a fost unul dintre factorii care au dus Autonom spre prima emisiune de obligațiuni în 2019, în contextul în care printre instrumentele pe care le avea BERD la dispoziție erau și cele care vizau dezvoltarea pieței de capital.

„Am întrebat ce ar însemna o emisiune de obligațiuni și ne-au dat o listă lungă, cu lucrurile pe care trebuie să le facă o companie ca să-și listeze obligațiuni. Am citit lista și nu îndeplineam niciuna, dar am zis să vedem ce putem să facem din pașii respectivi. Prima condiție era să fii societate pe acțiuni în loc de societate cu răspundere limitată.

De aceea, dacă te uiți pe istoria firmei, în 2014 ne-am transformat în S.A. Acela a fost motivul, să putem la un moment dat să emitem obligațiuni. Când ne-am întâlnit în anul următor cu BERD, le-am zis că am rezolvat măcar una de pe listă.”

Următorii ani au presupus un proces în care Autonom s-a pregătit treptat pentru a lucra cu capitalul instituțional, a adoptat standardul IFRS, a introdus auditarea și a luat mai multe măsuri, în timp ce a ținut legătura cu BERD. Prima emisiune de obligațiuni a fost încheiată cu succes, însă, în mod paradoxal, toți consultanții au recunoscut ulterior că nu se așteptau la această evoluție.

„Ideea e că ne-a ieșit pentru că am pus extraordinar de multă energie și nu am conceput vreodată că nu o să ne iasă. Și am pus munca necesară încât să ducem până la capăt. Lecția este să o luați din timp cu capitalul instituțional.”

Declarațiile sale au venit în contextul primei ediții a dezbaterilor BusinessPedia Connect, găzduită de Palatul BNR și organizată în jurul lansării volumului „O istorie ilustrată a afacerilor din România de pe la 1850 până în 1948”, coordonat de Ionuț Bonoiu, fondatorul BusinessPedia.

Tema primei ediții a dezbaterilor BusinessPedia Connect, găzduită de BNR, a fost „Cine duce România mai departe”. Evenimentul a fost deschis de Leonardo Badea, prim-viceguvernator al Băncii Naționale a României, și a adus la un loc fondatori, moștenitori, manageri de mari companii cu experiențe variate.

Printre aceștia s-au numărat Teofil Mureșan (E-INFRA), Camelia Șucu (Class In, Mobexpert), Felix Pătrășcanu (FAN Courier), Fady Chreih (Regina Maria), Andrei Ursulescu (Scandia Food), Sorin Preda (Global Vision), Radu Hanga (Bursa de Valori București), Mariana Gheorghe (fost CEO OMV Petrom), Simona Gemeneanu (Morphosis Capital), Elisabeta Moraru (Google România) și Bogdan Doicescu (Bog’Art Holding Management).

Evenimentul a fost organizat cu sprijinul Camerei de Comerț, Industrie și Agricultură Franceză în România (CCIFER), ASEBUSS, CFA Society România, TechAngels, Romanian Tech Startups Association, The Real Estate Event și Weezer Agency. Revista Cariere și Wall-Street.ro au fost parteneri media.

Din lecțiile creșterii

Pe lângă creșterea organică, Autonom a început din 2015 să crească și prin achiziții, iar Marius Ștefan consideră că este important să nu te îndrăgostești de o tranzacție. Tranzacțiile sunt ca autobuzele: dacă mai aștepți cinci minute, mai vine una, după cum își amintește antreprenorul că a învățat de la un curs de business, în urmă cu zece ani.

„Mi-a rămas în cap ideea să nu mă îndrăgostesc de o tranzacție, chiar dacă îmi place câteodată foarte mult acea perspectivă. Dacă nu se aliniază toate lucrurile, e ok și fără creștere, e ok și fără oportunități, suntem bine și ne vedem de treabă.

M-am uitat și în mecanica fondurilor de private equity, care se uită la enorm de multe oportunități până să aleagă câteva. Am încercat să adoptăm și noi din disciplina asta, să ne uităm la foarte multe oportunități, să stăm de vorbă cu toată lumea, dar să alegem puțin.”

Întrebat care este o greșeală pe care a făcut-o și pe care ar putea să o transforme în lecție pentru noile generații de antreprenori, Marius Ștefan a vorbit despre concepte precum leadership, viziune, valori și misiune, pe care le-a respins la început, pentru că nu le considera importante.

„Am înțeles intelectual despre ce este vorba, dar nu mi se părea că se aplică. Mie îmi era clar că mă apuc să fac bani dacă mă apuc de afaceri. Și asta am și făcut. Dar au trecut câțiva ani și mi-am dat seama că ar fi fost mai bine să aplic mai repede câteva dintre lucrurile pe care le-am auzit atunci la școală.

Și acesta e sfatul meu pentru cei care se apucă de proiecte noi. Pe lângă ce faceți deja și tot ce vreți să faceți, gândiți-vă și la asta, la ce vă face pe voi deosebiți, diferiți față de ceilalți, ce vă ține împreună cu ceilalți colegi din echipă, unde vreți să mergeți și, cel mai important, cum vreți să ajungeți acolo unde vă doriți să ajungeți.”

Despre „O istorie ilustrată a afacerilor din România”

După doi ani de documentare și curatoriere prin arhive cu mii de imagini, echipa BusinessPedia a lansat cel mai recent volum al seriei sale de cărți istorice, volumul „O istorie ilustrată a afacerilor din România de pe la 1850 până în 1948”.

Cartea propune o amplă călătorie vizuală printr-un secol aproape uitat al antreprenoriatului românesc, perioada în care s-au construit fabrici, bănci, prăvălii, hoteluri, cafenele, rețele comerciale și mărci care au reușit să concureze cu cele europene, înainte ca această lume să fie întreruptă brutal de instaurarea regimului comunist.

După reeditarea volumelor semnate de dr. Nicolae I. Angelescu (Negustorii de odinioară) și Dimitrie Hagi Theodoraky (Amintiri din trecutul negustoresc), noua apariție din colecția BusinessPedia reunește sute de fotografii de epocă, portrete de negustori, industriași și bancheri, imagini ale afacerilor și povești despre familiile care au contribuit la modernizarea comerțului, industriei și finanțelor românești.

De la Capșa, Chrissoveloni și Marmorosch-Blank până la Malaxa, Cantacuzino, Julius Meinl și Scandia, cartea reconstruiește vizual o lume de afaceri care a modelat România modernă, dar care a fost, în mare măsură, scoasă din memoria publică după naționalizarea din 1948. Volumul este realizat în condiții grafice de excepție, ca o ediție de colecție destinată cititorilor interesați de istorie, antreprenoriat, economie, patrimoniu vizual și cultura de business românească.

Citește și:

Camelia Șucu, Class In: Într-o companie antreprenorială, fiecare angajat este un intraprenor

Radu Hanga, BVB: Succesiunea în afacerile de familie din România este cu atât mai importantă într-o lume mult mai fracturată în care capitalul autohton contează mai mult

Bogdan Doicescu, Bog’Art: Cumperi sau vinzi? Cred că va fi o întrebare foarte bună pentru următorii zece ani, mai ales în contextul succesiunii în afacerile de familie

Articol publicat în octombrie 2026.