pattern
bk-map
bk-bl bk-br bk-tr

povești

Andrei Ursulescu, Scandia: Sunt oportunități pe care le refuzăm pentru că nu vrem să creștem doar de dragul creșterii

Economia românească vine cu multe oportunități, inclusiv legate de posibile tranzacții de fuziuni și achiziții, mai ales pentru grupurile antreprenoriale care au ajuns deja la vârful pieței, însă antreprenorii români ar trebui să urmeze doar oportunități care au sens în dezvoltarea pe termen lung și să nu încerce să crească doar de dragul creșterii.

„Refuzăm oportunități și refuzăm să creștem doar de dragul creșterii. Atâta timp cât creșterea nu e parte din ceva pe termen lung și solid, preferăm să nu o facem”, a declarat Andrei Ursulescu, CEO al Scandia Food, în cadrul primei ediții a dezbaterilor BusinessPedia Connect, eveniment găzduit de Banca Națională a României.

Chiar dacă accesul la capital devine mai facil odată cu dimensiunea afacerii și cu acumularea unui istoric în fața partenerilor financiari, companiile românești trebuie să se concentreze pe oportunitățile care au sens pe termen lung.

„E bine să creștem atunci când avem o strategie foarte clară și când există o echipă în spate capabilă să articuleze acea strategie. Dacă doar vedem oportunități în piață și cumpărăm așa impulsiv, cum mergem la supermarket pentru pâine și venim cu sacoșa plină, acela nu e business, aceea este emoție. (…)

Nu acționăm în lipsa unei strategii foarte clare și a unei echipe capabile să implementeze acea strategie. Și când spun capabilă, mă refer la lucruri foarte măsurabile din punct de vedere cantitativ, adică cifre, cote de piață, lucruri pe care să le putem vedea că se întâmplă cu recurență, care pot fi verificate lunar sau trimestrial. Deci ne bazăm pe lucruri foarte tangibile, nu difuze de dragul momentului în care s-ar petrece acel eveniment de creștere.”

Declarațiile sale au venit în contextul primei ediții a dezbaterilor BusinessPedia Connect, găzduită de Palatul BNR și organizată în jurul lansării volumului „O istorie ilustrată a afacerilor din România de pe la 1850 până în 1948”, coordonat de Ionuț Bonoiu, fondatorul BusinessPedia.

Tema primei ediții a dezbaterilor BusinessPedia Connect, găzduită de BNR, a fost „Cine duce România mai departe”. Evenimentul a fost deschis de Leonardo Badea, prim-viceguvernator al Băncii Naționale a României, și a adus la un loc fondatori, moștenitori, manageri de mari companii cu experiențe variate.

Printre aceștia s-au numărat Teofil Mureșan (E-INFRA), Camelia Șucu (Class In, Mobexpert), Felix Pătrășcanu (FAN Courier), Fady Chreih (Regina Maria), Radu Hanga (Bursa de Valori București), Sorin Preda (Global Vision), Bogdan Doicescu (Bog’Art), Mariana Gheorghe (fost CEO OMV Petrom), Simona Gemeneanu (Morphosis Capital), Elisabeta Moraru (Google România) și Marius Ștefan (Autonom).

Lecțiile creșterii

Andrei Ursulescu este unul dintre cei mai performanți executivi din industria alimentară. S-a implicat în afacerea familiei și din 2011 este CEO-ul Scandia, un grup cu șapte fabrici și aproximativ 2.000 de angajați.

De la o companie construită pe fundația unui nume istoric, Scandia s-a dezvoltat în ultimii ani și a achiziționat mai multe fabrici din România și de peste hotare. Unele investiții au fost de succes, iar altele au eșuat, dar dezvoltarea Scandia continuă.

Mai mult, compania a lansat în 2025 un fond de private equity pentru afaceri de familie din industria alimentară, Trinity Investments Management, alături de un partener polonez.

De-a lungul dezvoltării Scandia, Andrei Ursulescu a învățat să lucreze cu băncile și finanțatorii, o perspectivă care a adus un plus de prudență când vine vorba despre deciziile de business.

„Suntem un business de familie, un profil de investitori și de antreprenori foarte prudent și conservator, iar lucrul cu banca și cu finanțatorii a avut, cel puțin în ceea ce ne privește pe noi, un efect extrem de benefic, în sensul în care a pus foarte multă disciplină și rigoare în felul în care ne raportăm la deciziile de business.

Ce înseamnă asta? Încercăm foarte mult să eliminăm hazardul și emoția de moment când suntem în business. Fiecare dintre noi avem tot soiul de triggere de adrenalină și viziunea noastră tinde să devină uneori excesiv de optimistă, dar de fiecare dată când revenim la cifre și la responsabilitatea pe care o avem atunci când lucrăm pe banii altcuiva, cum sunt banii unei bănci, ajungem să fim foarte raționali, să fim cu picioarele pe pământ.”

Pe lângă lecțiile legate de prudență și de partenerii financiari, o altă lecție învățată de liderul Scandia după seria de tranzacții M&A pe care le-a semnat grupul este legată de importanța culturii organizaționale. O tranzacție cuprinde o serie de active fixe, un fond comercial, dar și o cultură organizațională.

„Adaptarea la o nouă cultură organizațională presupune foarte mult timp, foarte multă răbdare și foarte multă consistență și autenticitate. (…) Cred că trebuie să fim mult mai atenți la aspectele de cultură organizațională.

Până în momentul în care am început să facem achiziții mai mari, tratam aspectele de cultură organizațională drept concepte pur teoretice, mi se păreau lucruri de manual de facultate și mă gândeam că le las pe colegele de la HR să se preocupe, că știu ele ce au de făcut.”

Despre „O istorie ilustrată a afacerilor din România”

După doi ani de documentare și curatoriere prin arhive cu mii de imagini, echipa BusinessPedia a lansat cel mai recent volum al seriei sale de cărți istorice, volumul „O istorie ilustrată a afacerilor din România de pe la 1850 până în 1948”.

Cartea propune o amplă călătorie vizuală printr-un secol aproape uitat al antreprenoriatului românesc, perioada în care s-au construit fabrici, bănci, prăvălii, hoteluri, cafenele, rețele comerciale și mărci care au reușit să concureze cu cele europene, înainte ca această lume să fie întreruptă brutal de instaurarea regimului comunist.

După reeditarea volumelor semnate de dr. Nicolae I. Angelescu (Negustorii de odinioară) și Dimitrie Hagi Theodoraky (Amintiri din trecutul negustoresc), noua apariție din colecția BusinessPedia reunește sute de fotografii de epocă, portrete de negustori, industriași și bancheri, imagini ale afacerilor și povești despre familiile care au contribuit la modernizarea comerțului, industriei și finanțelor românești.

De la Capșa, Chrissoveloni și Marmorosch-Blank până la Malaxa, Cantacuzino, Julius Meinl și Scandia, cartea reconstruiește vizual o lume de afaceri care a modelat România modernă, dar care a fost, în mare măsură, scoasă din memoria publică după naționalizarea din 1948. Volumul este realizat în condiții grafice de excepție, ca o ediție de colecție destinată cititorilor interesați de istorie, antreprenoriat, economie, patrimoniu vizual și cultura de business românească.

Citește și:

Elisabeta Moraru, Google: Avem nevoie de curajul de a fi globali și de a duce produsele și serviciile românești pe piețe mai mari

Marius Ștefan, Autonom: Am avut cinci ani de discuții cu BERD până la prima colaborare. Nu prea merge peste noapte cu capitalul instituțional

Fady Chreih, Regina Maria: Suntem într-un punct de cotitură în care antreprenorii și liderii de business trebuie să ia niște decizii cu privire la viitorul României

Articol publicat în noiembrie 2026.

Fii la curent cu poveștile și istoriile din businessul românesc care ne-au atras atenția în ultima săptămână și abonează-te la „Pe cuvânt de businessman”, un newsletter BusinessPedia.