Camelia Șucu, ClassIn și Crucea Roșie Română: Implicarea mea în activitățile sociale nu are la bază 100% empatia, ci o viziune
Antreprenorii și liderii de business trebuie să se implice pe plan social, nu doar pe plan economic, iar în cazul Cameliei Șucu, antreprenoare de mai bine de trei decenii și, din 2023, președinte al Crucii Roșii Române, această implicare nu ține doar de empatie, ci și de viziunea sa asupra viitorului României.
„Voi spune un lucru pe care poate nu l-ați mai auzit, dar implicarea mea în activitățile sociale nu are la bază 100% empatia. Sunt un om bun, dar nu are la bază empatia, ci are la bază o viziune, o dorință a Cameliei Șucu de a trăi într-o lume frumoasă și bună”, a declarat Camelia Șucu, fondatoare ClassIn și președinte la Crucea Roșie Română, în cadrul primei ediții a dezbaterilor BusinessPedia Connect, eveniment găzduit de Banca Națională a României.
Dacă își dorește să trăiască într-o țară în care oamenii au acces la resurse, la oportunități și servicii de calitate, fie că vorbim de educație sau de sănătate, un antreprenor trebuie să se implice, crede Camelia Șucu. „Asta mi-am propus în 1993, când am ales drumul antreprenoriatului, că mă voi implica.”
Declarațiile sale au venit în contextul primei ediții a dezbaterilor BusinessPedia Connect, găzduită de Palatul BNR și organizată în jurul lansării volumului „O istorie ilustrată a afacerilor din România de pe la 1850 până în 1948”, coordonat de Ionuț Bonoiu, fondatorul BusinessPedia.
Tema primei ediții a dezbaterilor BusinessPedia Connect, găzduită de BNR, a fost „Cine duce România mai departe”. Evenimentul a fost deschis de Leonardo Badea, prim-viceguvernator al Băncii Naționale a României, și a adus la un loc fondatori, moștenitori, manageri de mari companii cu experiențe variate.
Printre aceștia s-au numărat Teofil Mureșan (E-INFRA), Andrei Ursulescu (Scandia), Felix Pătrășcanu (FAN Courier), Fady Chreih (Regina Maria), Radu Hanga (Bursa de Valori București), Sorin Preda (Global Vision), Bogdan Doicescu (Bog’Art), Mariana Gheorghe (fost CEO OMV Petrom), Simona Gemeneanu (Morphosis Capital), Elisabeta Moraru (Google România) și Marius Ștefan (Autonom).
Lucruri care se construiesc în timp
Camelia Șucu este una dintre cele mai cunoscute antreprenoare din România, cu o experiență de peste 30 de ani în afaceri. A absolvit facultatea de medicină, însă a ales mediul de business, iar în 1993 a cofondat Mobexpert alături de Dan Șucu.
În 2007 a făcut exit din Mobexpert și a pornit pe cont propriu, orientându-se spre segmentul premium. A construit grupul Class, respectiv ClassIn, distribuitor de mobilier high-end și servicii integrate de design, cu un portofoliu de peste 600 de branduri de top. Ulterior și-a diversificat portofoliul prin Piața de Gros Abundia, brandul Iconic Food & Wine și investiții în agricultură.
Din mai 2023 este președinta Crucii Roșii Române, pentru un mandat de patru ani. Unul dintre cele mai importante proiecte ale organizației este „Caravana de Sănătate”, care a oferit servicii medicale gratuite pentru peste 12.500 de persoane între iunie 2023 și mai 2025.
Atunci când a ajuns la Crucea Roșie Română, Camelia Șucu, care venea din ritmul alert al antreprenoriatului din ultimele trei decenii, a fost nevoită să ajusteze viteza schimbării la ritmul și dimensiunea unei organizații care se implică și face bine de 150 de ani. Și în această ajustare, experiența antreprenorială și-a spus cuvântul.
„Norocul meu a fost că am învățat în timp că trebuie să deleg, pentru că antreprenorul Camelia Șucu, când a ajuns președinte la Crucea Roșie, a doua zi ar fi dat afară pe toată lumea și ar fi schimbat organizația. Pentru că nu înțelegea antreprenorul cum ar fi putut să ajungă cât mai repede la rezultatele pe care le dorea, pentru că asta vrea un antreprenor, vrea rezultate.
Și rezultatele într-o organizație caritabilă sunt faptele bune și sunt despre a face o societate mai bună, mai frumoasă. (…) Am învățat că trebuie să deleg și am găsit un om, un executiv bun și am creat o echipă împreună cu el.”
În cadrul evenimentului organizat de BusinessPedia la BNR, Camelia Șucu a făcut apel la liderii de business să se implice și social, nu doar economic. Totodată, ea a făcut apel la unitate.
„Ar trebui să fim mai uniți, să colaborăm mai mult. Ne întâlnim la foarte multe cluburi, la conferințe, iar mediul de afaceri ar trebui să știe să fie mai unit și, în același timp, să ceară această unitate cu mediul politic. Pentru că suntem parte din aceeași economie. Iar dacă politicul nu știe, va trebui să ne ducem noi către politic și să creăm această unitate ca să putem construi.
Pentru că nu putem ascunde sub preș că impredictibilitatea este ceea ce ne cauzează foarte mult tuturor. Numai prin unitate putem rezolva acest lucru. România are nevoie de unitate pentru a avea o economie mai bună, mai predictibilă.”
Antreprenorii au construit piața împreună cu piața
Camelia Șucu face parte din prima generație de antreprenori care au construit economia românească după 1989. A lăsat în urmă o carieră de medic atunci când a intrat în antreprenoriat în 1993, o decizie mai puțin obișnuită la acel moment.
„Când am început, în 1993, a trebuit să am curajul nu numai de a începe ceva ce nu cunoșteam, ci a trebuit să am curajul de a face față criticilor că îmi las o meserie onorabilă, aceea de medic, și mă apuc de <<cai verzi pe pereți>>, cum zicea mama.”
La acel moment, piața nu era bine definită, iar în primii ani de capitalism postdecembrist exista un apetit ridicat de consum, dar acesta nu avea direcții clare. „Nu aveam neapărat o piață care să știe ce să ceară, ci pur și simplu cerea. Noi am construit această piață împreună cu piața.”
De asemenea, pe măsură ce afacerile creșteau, oamenii de afaceri de atunci au fost nevoiți să învețe de la zero ce înseamnă să lucrezi cu bănci și să iei finanțări pentru a te dezvolta.
„Da, se făceau finanțări și pe vremea aceea, dar mai greu, mult mai greu. Să mă vedeți pe mine, fostă absolventă de Medicină, cum încercam să-l conving pe Mișu Negrițoiu (n.r: fost șef al ING România) că trebuie să îmi dea bani, că eu fac cifre. El mă întreba una, eu îi răspundeam alta, dar până la urmă am reușit. Curajul a fost la început și curajul este în permanență cel mai important asset pe care îl are un antreprenor.”
Trei decenii mai târziu, unele dintre afacerile care au început în anii ’90 au devenit printre cele mai mari grupuri din mediul de business românesc. Unele dintre ele merg mai departe cu noile generații, dar altele au nevoie de experți externi pentru a trece la următorul nivel.
„Când m-au rugat studenții de la ASE București să vin la o discuție cu ei, m-au întrebat ce mai pot ei să facă dacă am făcut noi tot în anii ’90. Și le-am explicat că ce pot face este să ne ajute pe noi să ducem mai departe și să construim mai mult și mai puternic ceea ce noi am început în ’90. Intraprenoriatul este foarte important.”






foto: Octav Ganea, Inquam Photos
Despre „O istorie ilustrată a afacerilor din România”
După doi ani de documentare și curatoriere prin arhive cu mii de imagini, echipa BusinessPedia a lansat cel mai recent volum al seriei sale de cărți istorice, volumul „O istorie ilustrată a afacerilor din România de pe la 1850 până în 1948”.
Cartea propune o amplă călătorie vizuală printr-un secol aproape uitat al antreprenoriatului românesc, perioada în care s-au construit fabrici, bănci, prăvălii, hoteluri, cafenele, rețele comerciale și mărci care au reușit să concureze cu cele europene, înainte ca această lume să fie întreruptă brutal de instaurarea regimului comunist.
După reeditarea volumelor semnate de dr. Nicolae I. Angelescu (Negustorii de odinioară) și Dimitrie Hagi Theodoraky (Amintiri din trecutul negustoresc), noua apariție din colecția BusinessPedia reunește sute de fotografii de epocă, portrete de negustori, industriași și bancheri, imagini ale afacerilor și povești despre familiile care au contribuit la modernizarea comerțului, industriei și finanțelor românești.
De la Capșa, Chrissoveloni și Marmorosch-Blank până la Malaxa, Cantacuzino, Julius Meinl și Scandia, cartea reconstruiește vizual o lume de afaceri care a modelat România modernă, dar care a fost, în mare măsură, scoasă din memoria publică după naționalizarea din 1948. Volumul este realizat în condiții grafice de excepție, ca o ediție de colecție destinată cititorilor interesați de istorie, antreprenoriat, economie, patrimoniu vizual și cultura de business românească.
Articol publicat în noiembrie 2026.
Fii la curent cu poveștile și istoriile din businessul românesc care ne-au atras atenția în ultima săptămână și abonează-te la „Pe cuvânt de businessman”, un newsletter BusinessPedia.