Sorin Preda, Global Vision: Antreprenorii din perioada interbelică făceau fabrici, dar făceau și școli sau spitale. Se implicau mai mult în societate

Antreprenorii care au construit economia interbelică se implicau mai mult în societate prin investiții de care să beneficieze comunitățile în care activau, dincolo de cele legate de activitatea economică și de locurile de muncă pe care le-au creat.

„Cred că generația de antreprenori de atunci se implica mai mult în comunitate și în societate. Antreprenorii din perioada interbelică făceau fabrici, dar făceau și o școală, făceau și un spital.

Mulți dintre ei au avut edituri de carte, adică au înțeles să investească în educație și să lase pentru memoria colectivă lucrurile scrise într-o formă foarte bună din punct de vedere pedagogic, chiar dacă 11 iunie 1948 a ras pur și simplu toată această memorie colectivă antreprenorială.  

Și cred că acesta este dezastrul cel mai mare pentru națiunea asta, pentru că atunci nu s-au transferat doar patrimonii și proprietăți din zona privată în zona publică. Au fost distruse arhive, documente, acorduri de asociere, memorii etc.”, a explicat Sorin Preda, fondator și CEO Global Vision.

Declarațiile sale au venit în contextul dezbaterii „Secolul uitat: 1850-1948. Ce preluăm și ce lăsăm în urmă?”, organizată la Bookfest 2026, odată cu evenimentul de lansare a cărții „O istorie ilustrată a afacerilor din România de pe la 1850 până în 1948”, al treilea volum din colecția BusinessPedia, care poate fi cumpărat de aici, la un preț promoțional.

La dezbaterea moderată de Ionuț Bonoiu, fondatorul BusinessPedia și coordonatorul noului volum, au mai participat lideri de business precum Cristian Popa (Banca Națională a României), Ramona Jurubiță (KPMG România & Republica Moldova), Dan Ștefan (Autonom), Cristina Filip (Filip & Company) și Ömer Süsli (Praktiker Real Estate).

Lecții din secolul uitat

În timp ce implicarea în comunitate și gândirea pe termen lung sunt lecții de „așa da” pe care le putem învăța astăzi de la cei care au construit economia românească în perioada interbelică, Sorin Preda atrage atenția și asupra aspectelor negative, pe care ar trebui să le studiem ca să le putem evita.

„Ce nu mi-a plăcut mie din acea perioadă este că exista o concentrare economică mult mai puternică, spre deosebire de ziua de astăzi, erau mult mai puține familii care controlau domenii strategice.

Totodată, exista o interferență foarte nocivă în relația cu politicul și aici cred că și cartea face referire la afacerea Marmorosch Blank, o afacere foarte bună, o dezvoltare puternică, dar care a ajuns aproape de prăpastie și într-o situație de dispariție în contextul asocierii unuia dintre membrii familiei Blank cu regele Carol al II-lea.

Cred că asta e o lecție care trebuie învățată. Nu spun că antreprenorul nu trebuie să se implice în politică, spun doar că trebuie să o facă construind acel model de încredere bazat pe valori sănătoase.”

„O istorie ilustrată a afacerilor din România de pe la 1850 până în 1948”, al treilea volum din colecția BusinessPedia, reunește o selecție curatoriată de fotografii din istoria de business, puse în context. Pentru că o imagine nu înseamnă nimic fără context.

Cartea propune o amplă călătorie vizuală printr-un secol aproape uitat al antreprenoriatului românesc: perioada în care s-au format mari familii de negustori, industriași și bancheri, s-au construit fabrici, bănci, rețele comerciale și mărci care au reușit să concureze cu cele europene – înainte ca această lume să fie întreruptă brutal după naționalizarea din 1948.

Un model de excelență

Antreprenorii postdecembriști se pot inspira de la antreprenorii din interbelic pentru a prinde încredere că pot face mai multe, că pot gândi la o scară mai mare.

„Acest secol de antreprenoriat ne-a lăsat o moștenire bună în ceea ce înseamnă modelul de excelență și ne-a lăsat așa un sentiment de încredere că putem face mult mai mult. Dacă ne uităm la câteva industrii în care România excela în perioada respectivă, înțelegem foarte bine despre ce vorbim.

România era al treilea exportator de cereale. În același timp, un port care astăzi nu mai există, cum este Brăila, era al patrulea din Europa ca volum de tranzacții cu cereale, eram în top trei la extracție și prelucrare de petrol. Deci ne-au lăsat un model că se poate, ne-au dat un model de încredere.

Asta s-a pierdut în patru decenii de comunism și cred că generația mea și generațiile de antreprenori de astăzi îl redescoperă acum cu ajutorul istoriei și cu ajutorul unor produse minunate, precum cartea lansată de BusinessPedia.”

Un alt exemplu din care se pot inspira antreprenorii vine de la banca Marmorosch Blank, care avea în perioada interbelică sucursală inclusiv în New York. „Nu știu când vom mai avea o bancă românească cu prezență la New York, îmi doresc să se întâmple cât mai repede.”

Articol publicat în iulie 2026

Citește și:

Ramona Jurubiță, KPMG: Dezvoltarea poate fi deturnată de favoritisme, de lipsa de transparență, de lipsa de guvernanță și de o relație fără limite între zona privată și zona publică

Dan Ștefan, Autonom: Dezvoltarea accelerată și curajul sunt printre lecțiile pe care le putem învăța din acest secol pierdut al afacerilor din România

Cristina Filip, co-managing partner Filip & Company: Noi avem un plan pe 100 de ani. Vrem să fim prima firmă românească de avocatură care aniversează centenarul

Ömer Süsli, Praktiker Real Estate: adun tablouri de la cei mai renumiți pictori români și vreau să le expun în toată lumea