Cristian Popa, BNR: Districtul financiar din jurul palatului Băncii Naționale cuprindea între 100 și 140 de instituții financiare în urmă cu un secol

Banca Națională a României (BNR) a fost înființată la sfârșitul secolului al XIX-lea de către Eugeniu Carada și Ion C. Brătianu, agregând în jurul său un adevărat district financiar în perioada dinaintea Primului Război Mondial și în perioada interbelică, în contextul în care între 100 și 140 de instituții financiare aveau sediu în jurul Palatului BNR.

„Banca Națională a fost creată cu două mari scopuri: stabilizarea monetară și susținerea antreprenoriatului din România. La început, Banca Națională a României făcea scont, adică antreprenorii veneau la ghișeele băncii, în palatul vechi al băncii centrale, veneau cu facturi și plecau cu bani. 

De acolo vine și ideea de rată de discount, de dobândă, veneau cu o factură de 1.000 de lei, plecau cu 970 de lei, bani pe care să îi reinvestească în economie. Atât de mare era sectorul financiar la acea vreme. Câte instituții financiare credeți că erau în jurul palatului băncii centrale în perioada 1910-1920?

Colegii mei au identificat între 100 și 140 de bănci, instituții de credit, companii de asigurări, toate având în mijloc banca centrală, pentru că toate voiau să fie aproape de sursa banilor, aproape de informație”, a explicat Cristian Popa, membru în Consiliul de Administrație al BNR.

Declarațiile sale au venit în contextul dezbaterii „Secolul uitat: 1850-1948. Ce preluăm și ce lăsăm în urmă?”, organizată la Bookfest 2026, odată cu evenimentul de lansare a cărții „O istorie ilustrată a afacerilor din România de pe la 1850 până în 1948”, al treilea volum din colecția BusinessPedia, care poate fi cumpărat de aici, la un preț promoțional.

La dezbaterea moderată de Ionuț Bonoiu, fondatorul BusinessPedia și coordonatorul noului volum, au mai participat lideri de business precum Ramona Jurubiță (KPMG România & Moldova), Dan Ștefan (Autonom), Cristina Filip (Filip & Company), Sorin Preda (Global Vision) și Ömer Süsli (Praktiker Real Estate).

„Povestea Băncii Naționale este legată de antreprenoriat. Antreprenorii sunt eroii capitalismului și reiau mereu această idee, pentru că ei creează o mare parte din PIB, creează activitate, joburi, ei creează această bunăstare. Băncile sunt acolo să îi sprijine. A fost un exemplu de modernitate faptul că și România a creat o bancă centrală. Avem a 13-a sau 16-a bancă centrală din lume, în funcție de cum numărăm. Am avut bancă centrală înaintea Statelor Unite ale Americii.”

Ce învățăm din interbelic?

„O istorie ilustrată a afacerilor din România de pe la 1850 până în 1948”, al treilea volum din colecția BusinessPedia, reunește o selecție curatoriată de fotografii din istoria de business, puse în context. Pentru că o imagine nu înseamnă nimic fără context.

Cartea propune o amplă călătorie vizuală printr-un secol aproape uitat al antreprenoriatului românesc: perioada în care s-au format mari familii de negustori, industriași și bancheri, s-au construit fabrici, bănci, rețele comerciale și mărci care au reușit să concureze cu cele europene – înainte ca această lume să fie întreruptă brutal după naționalizarea din 1948.

Cum se poate uita un secol de business? Ce putem învăța din acea perioadă? A fost interbelicul românesc o construcție financiară solidă?

„Eu cred că era o construcție solidă. Am avut un mediu financiar efervescent la acea vreme. Desigur, volatilitatea era mai mare, existau instituții financiare care erau înlocuite, unele intrau în piață, altele ieșeau, dar nu cred că ce a urmat este neapărat vina antreprenoriatului. Pur și simplu, democrația mai are uneori scăpări și părinții noștri, bunicii noștri sau chiar unii dintre noi au plătit acea perioadă dificilă.

Este greu să faci scenarii în care să te întrebi ce ar fi fost dacă, însă cred că mai degrabă trebuie să ne uităm și să învățăm că democrația nu este un dat, trebuie să o protejezi, să o întreții și să o aperi. Și istoria se poate repeta, depinde de noi.

Dau deseori acest exemplu cu traiectoria europeană a României, care este un drum cu două sensuri, putem să convergem spre mediile europene ori deasupra lor sau putem să ne îndepărtăm. Și vedem țări precum Grecia, Portugalia sau Italia, care se mai și îndepărtează. De aceea este important să avem și acest gen de inițiative, să studiem istoria, să repetăm doar lucrurile bune din ea și să le evităm pe cele mai puțin inspirate.”

Când vine vorba despre lecțiile pe care le putem învăța atunci când ne uităm la acest „secol uitat”, așa cum a fost definit el în cadrul dezbaterii organizate de BusinessPedia la Bookfest 2026, Cristian Popa consideră că trebuie să învățăm ideea de a fi prudenți și de a nu lua drept garantate elemente precum stabilitatea financiară sau stabilitatea prețurilor.

Totodată, el consideră că trebuie să susținem profesionalismul și guvernanță, atât în instituții private, cât și în instituții publice, pentru că „nu poți avea antreprenori care merg cu 300 km/h fără instituții publice care să permită acest lucru”, în timp ce instituțiile publice au nevoie de antreprenori puternici, pentru că ei generează o mare parte din PIB. Mai mult, România are nevoie de instituții care să poate fi considerate înaintea vremurilor.

„Băncii Naționale a României i s-a spus <<Citadela liberalilor>>. E o chestiune mai puțin știută că era o instituție care era două treimi privată. Deci capitalul privat a fost majoritar în Banca Națională, dar ce vreau să subliniez este că era o instituție publică înaintea timpurilor și sper să avem cât mai multe instituții publice în present despre care să putem spune că sunt înaintea timpurilor.”

Ce putem învăța de fapt de la antreprenorii și liderii de afaceri din perioada interbelică? Ce ar trebui să păstrăm și ce ar trebui să evităm?

„Cred că ce ar trebui să menținem din ce aveau atunci este spiritul antreprenorial, acea efervescență și ce să nu menținem și să evităm ar fi să nu avem un stat din ce în ce mai mare, o birocrație din ce în ce mai mare, pentru că am văzut unde a dus atunci, de la Carol al II-lea la cele cinci decenii pierdute. Sper să învățăm și să nu ajungem acolo.”

Articol publicat în iunie 2026.

Citește și:

Cristina Filip, co-managing partner Filip & Company: Noi avem un plan pe 100 de ani. Vrem să fim prima firmă românească de avocatură care aniversează centenarul

Legacy is a mindset. Ce ne învață trecutul despre moștenirea antreprenorială

Ömer Süsli, Praktiker Real Estate: adun tablouri de la cei mai renumiți pictori români și vreau să le expun în toată lumea