Ramona Jurubiță, KPMG: Dezvoltarea poate fi deturnată de favoritisme, de lipsa de transparență, de lipsa de guvernanță și de o relație fără limite între zona privată și zona publică

Favoritismele și construirea unei relații fără limite între zona privată și zona publică ar putea afecta dezvoltarea coerentă a mediului de business, după cum ne arată istoria atunci când ne uităm la lecțiile pe care le putem învăța din așa-numitul „secol uitat”, adică din economia construită de negustori, industriași și bancheri în secolul dinaintea comunismului.

„Aș începe cu ce nu a mers bine, un element surprins în carte, și aici mă refer la lecția legată de faptul că dezvoltarea poate fi deturnată de favoritisme, de lipsa de transparență, de lipsa de guvernanță și de o relație fără limite între zona privată și zona publică”, a declarat Ramona Jurubiță, Country Managing Partner KPMG România și Republica Moldova.

Declarațiile sale au venit în contextul dezbaterii „Secolul uitat: 1850-1948. Ce preluăm și ce lăsăm în urmă?”, organizată la Bookfest 2026, odată cu evenimentul de lansare a cărții „O istorie ilustrată a afacerilor din România de pe la 1850 până în 1948”, al treilea volum din colecția BusinessPedia, care poate fi cumpărat de aici, la un preț promoțional.

La dezbaterea moderată de Ionuț Bonoiu, fondatorul BusinessPedia și coordonatorul noului volum, au mai participat lideri de business precum Cristian Popa (Banca Națională a României), Dan Ștefan (Autonom), Cristina Filip (Filip & Company), Sorin Preda (Global Vision) și Ömer Süsli (Praktiker Real Estate).

În timp ce lipsa de limite dintre privat și public este ceea ce trebuie să învățăm să evităm din „secolul uitat”, Ramona Jurubiță consideră că există și exemple pozitive, din care România de astăzi ar putea avea de învățat.

„Aș puncta un lucru pe care l-am văzut foarte bine exprimat în imagini, dar și în presa vremii, și-anume dimensiunea internațională a a afacerilor românești și prezența în târguri europene, cum ar fi Paris și altele, cu expoziții extraordinare, expoziții care puneau în evidență produsele, care puneau în evidență industria, dar care au pus în evidență și cultura, în egală măsură.

Și mi-a plăcut foarte mult faptul că aceste expoziții internaționale în care România era prezentată 360 de grade nu s-au limitat doar la Europa. A fost expoziția din Osaka, ceea ce ulterior a adus Japonia înapoi în România și cred că este un lucru important să îl materializăm și să îl concretizăm mai mult.”

„O istorie ilustrată a afacerilor din România de pe la 1850 până în 1948”, al treilea volum din colecția BusinessPedia, reunește o selecție curatoriată de fotografii din istoria de business, puse în context. Pentru că o imagine nu înseamnă nimic fără context.

Cartea propune o amplă călătorie vizuală printr-un secol aproape uitat al antreprenoriatului românesc: perioada în care s-au format mari familii de negustori, industriași și bancheri, s-au construit fabrici, bănci, rețele comerciale și mărci care au reușit să concureze cu cele europene – înainte ca această lume să fie întreruptă brutal după naționalizarea din 1948.

Cum se poate uita un secol de business? Ce putem învăța din acea perioadă? Avem nevoie de o lecție de istorie prin care să ne aducem aminte?

„Această carte este mai mult decât o ilustrație, mai mult decât o invitație la memorie și la a înțelege că a existat un mediu efervescent înainte de 1948. Practic, toată perioada de 100 de ani pe care a acoperit-o a fost o modernizare accelerată a României, cu multe plusuri, dar și multe minusuri.

Ce mi-a plăcut cel mai mult în carte este că am întâlnit și exemple de succes, am văzut o Românie în mișcare, o Românie care a a construit industrie, o Românie care a dezvoltat comerț, o Românie care a pus accent pe cultură, dar și o Românie imperfectă, pentru că au fost foarte multe contracte cu statul, au fost foarte multe inegalități, accesul la resurse a fost limitat. 

Și tocmai din acest punct de vedere cred că putem folosi această carte nu neapărat ca o vitrină din care să luăm ce ne place sau ce nu ne place, ci aș spune că e foarte important să o folosim ca o oglindă și să ne întrebăm unde vrem să mergem de acum înainte.”

Articol publicat în iunie 2026.