Capital străin sau capital românesc? Cine deține cele mai mari companii de energie din România?

La vârful sectorului de energie din România sunt zeci de firme cu afaceri de miliarde, care s-au regăsit de-a lungul timpului printre cele mai mari companii din întreaga economie românească. De aceea, companiile din energie au fost întotdeauna atractive pentru investitori.

Tranziția de la economia de stat la economia de piață a dus la privatizări, listări la bursă, investitori internaționali, dar a generat și fundamentele pentru crearea unor companii antreprenoriale românești puternice, care își fac astăzi loc printre afacerile de miliarde. Cine deține cele mai mari companii din energie din România?

OMV Petrom și OMV Petrom Marketing

Istoria de peste 160 de ani a României în producția și rafinarea țițeiului este vizibilă la vârful mediului de business autohton, în contextul în care OMV Petrom nu este doar cea mai mare companie de energie, ci și cea mai mare companie din România.

Statul român a semnat în 2004 privatizarea Petrom către grupul austriac OMV, într-o tranzacție în care investitorul a plătit 669 de milioane de euro ^[1] pentru un pachet de acțiuni, operațiunea fiind urmată de o majorare de capital de 830 de milioane de euro. Inițial, OMV a preluat 51%, dar ulterior și-a majorat deținerea ^[2].

Compania este listată la bursă, unde grupul austriac OMV ^[3] era în continuare acționar majoritar cu 51% din acțiuni în septembrie 2025, în timp ce statul român avea un pachet de circa 20%, iar restul acțiunilor se împart între persoane juridice și persoane fizice.

OMV Petrom este activă de-a lungul întregului lanț valoric al energiei – de la explorarea și producția de țiței și gaze, până la rafinare și vânzarea de produse petroliere și, mai departe, la generarea de energie electrică, precum și comercializarea gazelor naturale și a energiei electrice. Este implicată în proiecte mari de investiții, precum Neptun Deep.

Pe lângă firma principală, cu afaceri de aproape 30 de miliarde de lei în 2024, operatorul rafinăriei Petrobrazi se remarcă și prin compania OMV Patrom Marketing, brațul de retail care operează ^[4] câteva sute de benzinării, cu afaceri de peste 24 de miliarde de lei. OMV Petrom este condusă de Christina Verchere ^[5].

Rompetrol Rafinare și Rompetrol Downstream

Procesul de formare a grupului Rompetrol a fost însă unul încurcat și plin de controverse, fiind consolidat pe baza companiilor Rompetrol Constanța, operatorul rafinăriei Petromidia, Rompetrol București, operatorul rafinăriei Vega, respective Petros, care a devenit ulterior Rompetrol Well Services.

În 1998, un grup de investitori conduși de miliardarul Dinu Patriciu și de omul de afaceri Sorin Marin ^[6] au preluat controlul Rompetrol. În următorul deceniu, Patriciu a consolidat grupul Rompetrol și a devenit acționar majoritar, iar în 2007 a vândut un pachet de 75% din acțiunile grupului către KazMunaiGaz, companie energetică de stat din Kazahstan, într-o tranzacție de 1,6 miliarde de dolari, plus datorii.

Presa de business vehicula în acei ani o valoare mai mare a tranzacției, care lua în calcul și datoriile de 660 de milioane de dolari ale Rompetrol, dar grupul kazah insista la acel moment că datoriile vor fi plătite la termen și nu sunt incluse în valoarea tranzacției.

În 2009, grupul KMG a preluat și restul de 25% din acțiunile Rompetrol, iar în următorii ani a pornit o întreagă dispută între acționarii kazahi și statul român, după ce investitorul a decis că nu vrea să plătească datoria Rompetrol și a transformat-o în acțiuni, forțând statul român să devină acționar.

În 2025, KMG International deține peste 48% din Rompetrol, în timp ce statul român deține aproape 45% prin Ministerul Energiei. Restul se împarte între alți acționari persoane juridice și persoane fizice. Rompetrol Rafinare, cu afaceri de 15 miliarde de lei, controlează și benzinarul Rompetrol Downstream, cu afaceri de peste 13 miliarde de lei.

Hidroelectrica

După Revoluție, statul controlat producția, transportul și distribuția de energie electrică prin RENEL (Regia Autonomă de Electricitate). În 1998, statul a reorganizat RENEL, a separat activitățile nucleare și a creat CONEL (Compania Națională de Electricitate). Mai târziu, CONEL a fost împărțită în Electrica, Termoelectrica, Hidroelectrica și Transelectrica.

Hidroelectrica a rămas o companie 100% de stat în primele trei decenii de după Revoluție, o perioadă în care a trecut prin dificultăți financiare. În 2012-2013, compania a fost în reorganizare judiciară, iar în perioada 2014-2016 a fost în insolvență ^[7]. Astăzi, compania a revenit pe un traseu pozitiv și este una dintre cele mai mari companii din România, cu afaceri de aproape 9,7 miliarde de lei în 2024.

Producătorul de energie este controlat în continuare majoritar de stat, dar este listat la Bursa de Valori București în urma unui IPO din 2023, prin care un pachet de 20% a fost vândut către investitori într-o tranzacție de 1,9 miliarde de euro.

MOL România

Grupul ungar MOL a construit pe plan local una dintre cele mai mari companii din sectorul energetic autohton, în contextul în care dezvoltă de 30 de ani rețeaua de benzinării MOL România.

MOL a intrat în România în 1995 și a bifat o serie de achiziții: în 1997 a cumpărat rețeaua de benzinării AMOCO, în 2004 a cumpărat compania Shell România, iar în 2015 a cumpărat peste 40 de benzinării ENI. Compania operează peste 230 de stații de servicii la nivel național, două depozite de carburanți ^[8] la Giurgiu și Tileagd și un terminal GPL la Tileagd.

Compania MOL România Petroleum Products a avut afaceri de aproape 9,6 miliarde de lei în 2024 și este controlată integral de grupul ungar MOL. Operațiunile din piața locală sunt conduse de Gabor Mozga ^[9].

Lukoil și Petrotel-Lukoil

Petrotel Ploiești este una dintre cele mai vechi rafinării din România, cu o istorie care începe în 1904 sub numele de Rafinăria Româno-Americană la inițiativa consorțiului Standard Oil of New Jersey.

Rafinăria Petrotel a suferit pagube semnificative în Primul Război Mondial, dar a fost reconstruită ulterior, iar după 1990 a înregistrat scăderi ale capacității pe fondul deteriorării pieței interne și externe. În 1996, Petrotel a intrat la tranzacționare pe bursă, iar în 1998 a fost privatizată după ce compania rusă Lukoil a cumpărat 51% din acțiuni pentru 53,2 milioane de dolari.

Rușii s-au angajat atunci să investească 189 de milioane de dolari în modernizare și ecologizare. Rafinăria a fost oprită pentru modernizare în 2001 în urma pierderilor și a datoriilor acumulate, fiind redeschisă în 2004, an în care a fost delistată de la bursă. Rafinăria a fost implicată de-a lungul timpului în mai multe anchete privind evaziunea fiscală și spălarea de bani.

De cealaltă parte, tot în 1998, rușii au început să dezvolte rețeaua de benzinării Lukoil în România, care a ajuns la peste 300 de locații. Atât benzinarul Lukoil România, cu afaceri de peste 11 miliarde de lei în 2023, cât și Petrotel-Lukoil, cu afaceri de 1,9 miliarde de lei, sunt controlate în continaure de ruși prin entitatea Litasco din Elveția. Se vehiculează de mai mulți ani intenția rușilor de a vinde activele din România ^[10].

Electrica Furnizare

În urma reorganizării și împărțirii CONEL în perioada 1998-2000, Electrica a devenit compania responsabilă pentru distribuția și furnizarea energiei electrice. În 2001, Electrica a fost împărțită în opt filiale regionale, dintre care o parte au fost privatizate pe rând în anii următori.

În 2011 a luat naștere compania Electrica Furnizare, prin fuziunea fostelor filiale Muntenia Nord, Transilvania Nord și Transilvania Sud, iar în 2014 compania a fost listată la bursă ^[11]. În prezent grupul Electrica oferă servicii la circa 3,8 milioane de utilizatori.

Cel mai mare acționar al Electrica în septembrie 2025 este statul român prin Ministerul Energiei, cu aproape 50%^[12] din acțiuni, în timp ce restul se împart între persoane juridice și persoane fizice.

Firma Electrica Furnizare a avut afaceri de 8,7 miliarde de lei în 2024, rezultatul consolidat arată venituri de 11 miliarde de lei, întrucât grupul mai cuprinde și Distributie Energie Electrica Romania, Electrica Serv, precum și diferite proiecte.

ENGIE România

În 2004, statul român a semnat un acord pentru privatizarea Distrigaz Sud către grupul francez Gaz de France, printr-o tranzacție de 311 mil. euro în urma căreia investitorul francez a devenit acționar majoritar al distribuitorului de gaze naturale.

Compania distribuia gaze naturale în 20 de județe din țară, către aproape 900.000 de clienți. Privatizarea a fost finalizată în 2005. În anii următori, Gaz de France a devenit GDF Suez, în urma unui proces de fuziune, iar mai apoi s-a redenumit Engie, inclusiv în România.

În urma reorganizărilor, redenumirilor și a separării clare dintre furnizare și distribuție, Distrigaz Sud se numește în prezent Distrigaz Sud Rețele și a avut afaceri de aproape 1,9 miliarde de lei în 2024, însă aceasta este doar una dintre firmele ENGIE în România.

La nivel de grup, ENGIE România avea în 2024 peste 2,3 milioane de clienți și activează în distribuție și furnizare de gaze naturale, producție de energie din surse regenerabile ^[13] și furnizare de energie electrică, precum și soluții verzi sau soluții tehnice pentru instalații de gaze naturale.

ENGIE Romania a avut afaceri de 8,7 miliarde de lei în 2024 și pachetul majoritar de acțiuni este deținut de grupul francez ENGIE, iar restul acțiunilor sunt deținute de Ministerul Energiei și de o serie de consilii locale. Acționarul francez mai deține pe plan local și ENGIE Energy Management Romania, cu afaceri de peste 2,9 miliarde de lei.

E.ON Energie România și Delgaz Grid

Grupul german E.ON joacă un rol important în sectorul energetic românesc, atât în piața gazelor naturale, cât și în piața de energie electrică. Prima mutare importantă a nemților a venit în 2004, atunci când statul român a semnat privatizarea distribuitorului de gaze naturale Distrigaz Nord către grupul german E.ON Ruhrgas, într-o tranzacție de 304 mil. euro.

Procesul de privatizare a fost finalizat în 2005, moment la care compania distribuia gaze naturale în 20 de județe din țară, către aproximativ 1,3 milioane de clienți din peste 1.000 de localități. Distrigaz Nord a intrat în grupul E.ON, a devenit E.ON Distribuție România, iar în 2017 și-a schimbat numele în Delgaz Grid, ca parte a legislației europene care cerea o separare mai clară între furnizare și distribuție.

De cealaltă parte, statul român a semnat în 2005 privatizarea Electrica Moldova către grupul german E.ON, într-o tranzacție de peste 100 de milioane de euro. Electrica Moldova avea 1,2 milioane de consumatori în portofoliu și a devenit E.ON Energie România.

În 2025, grupul E.ON furnizează energie și soluții energetice pentru circa 3,4 milioane de clienți ^[14]. E.ON Energie România, cu afaceri de peste 8 miliarde de lei în 2024, este deținută de E.ON Romania și Ministerul Energiei, în timp ce Delgaz Grid, cu afaceri de 2,6 miliarde de lei, este deținută de E.ON Romania, Ministerul Energiei și fonduri Allianz.

La rândul ei, compania E.ON Romania este controlată de grupul german E.ON. În perioada 2024-2025, grupul ungar MVM a încercat să cumpere ^[15] o parte din activele E.ON în România, dar tranzacția a primit în primă fază aviz negativ de la autoritățile locale.

Transelectrica

După reorganizarea și împărțirea CONEL din perioada 1998-2000, Transelectrica a devenit operatorul de transport și sistem, dar și cu rol de dispecer.

Statul a listat compania la Bursa de Valori București în 2006 ^[16], iar în septembrie 2025 statul român era în continuare acționarul majoritar al companiei, cu un pachet de aproape 59% din acțiuni, în timp ce restul acțiunilor erau deținute de persoane juridice și persoane fizice.

Firma Transelectrica a avut afaceri de peste 7,6 miliarde de lei în 2024, dar la nivel consolidat a înregistrat venituri de 7,8 miliarde de lei, în contextul în care grupul cuprinde mai multe firme în care Transelectrica este acționar majoritar.

Cine deține unele dintre cele mai mari firme din România

Romgaz: statul român deține 70%, iar restul se împarte între acționari persoane juridice și persoane fizice

Oscar Downstream: deținut de omul de afaceri Alin Niculae ^[17]

Nuclearelectrica: statul român deține peste 82% din acțiuni, în timp ce restul sunt deținute de persoane juridice și persoane fizice

PPC Energie: grupul PPC din Grecia deține pachetul majoritar, în timp ce statul român este acționar minoritar

Tinmar Energy: deținut de omul de afaceri Augustin Oancea

Socar Petroleum: deținut de compania petrolieră azeră SOCAR ^[18]

Complexul Energetic Oltenia: pachetul majoritar de acțiuni este deținut de statul român, iar printre acționari se regăsește și Fondul Proprietatea

Nova Power & Gas + Electrogrup: deținute de grupul E-INFRA, dezvoltat de Teofil Mureșan ^[19], Simion Mureșan și Marian Pantazescu

Electrocentrale București: deținută de statul român și Romgaz

Premier Energy Furnizare: pachetul majoritar de acțiuni este deținut de EMMA Capital, grup înființat de miliardarul ceh Jiří Šmejc ^[20]

Termoenergetica: deținută de municipiul București, alături de comuna Chiajna și orașul Popești-Leordeni

Transgaz: pachetul majoritar de acțiuni este deținut de statul român, iar restul acțiunilor sunt deținute de personae juridice și personae fizice

Energy Distribution Services: deținută de Sorina-Liana Mirea și Alexandru Costin Mirea.

Getica 95: deținută de omul de afaceri Viorel Săndel Tudose.

Articol publicat în septembrie 2025.

💡 ENERGIA ROMÂNIEI este un proiect editorial BusinessPedia, realizat cu sprijinul grupului E-INFRA, prin care documentăm istoriile, evenimentele și subiectele care definesc trecutul, prezentul și perspectivele de viitor ale sistemului energetic din România.

[1] https://businesspedia.ro/articole/cum-s-a-rescris-distributia-de-energie-in-romania-dupa-1990-de-la-monopol-la-tranzactii-in-serie/

[2] https://businesspedia.ro/articole/istoria-petrolului-la-bursa-ii-era-post-2000-reforma-pietei-de-capital-si-primele-listari-de-rasunet/

[3] https://www.bvb.ro/financialinstruments/details/financialinstrumentsdetails.aspx?s=snp

[4] https://businesspedia.ro/articole/cele-mai-mari-companii-de-energie-pe-fiecare-dintre-cele-8-regiuni-de-dezvoltare-din-romania/

[5] https://businesspedia.ro/wiki/christina-verchere-ceo-omv-petrom/

[6] https://businesspedia.ro/articole/istoria-petrolului-la-bursa-i-privatizarile-si-primele-listari-de-la-rasdaq-la-bvb/

[7] https://financialintelligence.ro/remember-in-2016-remus-borza-scotea-hidroelectrica-din-insolventa-si-o-preda-actionarilor-pe-profit/

[8] https://molromania.ro/ro/despre-mol/mol-romania

[9] https://businesspedia.ro/wiki/gabor-mozga-ceo-mol-romania/

[10] https://hotnews.ro/lukoil-a-gasit-cumparatori-pentru-rafinaria-uriasa-din-bulgaria-cea-mai-mare-din-regiune-1829886

[11] https://www.electrica.ro/grupul/despre/istoric/

[12] https://www.bvb.ro/financialinstruments/details/financialinstrumentsdetails.aspx?s=EL