Istoria petrolului la bursă (II). Era post-2000: reforma pieței de capital și primele listări de răsunet
După o perioadă de pionierat în care s-au făcut primele ajustări la realitățile economiei de piață, anii de după 2000 au adus o consolidare treptată a sectorului energetic la Bursa de Valori București și o maturizare a bursei în sine.
România post-comunistă a avut o bursă mai degrabă formală decât funcțională, neexistând încă o cultură investițională reală sau o încredere în mecanismele pieței de capital. Cu toate că falimentele și delistările au contribuit la pierderea încrederii investitorilor, acestea au creat și necesitatea reformării cadrului legislativ și de transparență.
Printre factorii care au influențat semnificativ listările și evoluția companiilor de profil se numără: liberalizarea pieței de energie (începută în 2007 și continuată treptat până în 2020[1]), implementarea legislației europene privind transparența (MiFID II[2]) și creșterea interesului fondurilor de pensii private (Pilon II[3]) pentru acțiuni lichide din energie.
De la reorganizări, privatizări, falimente, abuzuri și ieșiri de pe bursă în prima decadă, sectorul de hidrocarburi a continuat să fie cel mai ofertant – de la producători, distribuitori și furnizori până la companii din domenii conexe. Bursa de la București a intrat astfel într-o perioadă de expansiune și consolidare vizibilă, cu oferte mari și oferte noi.
Citește și: Istoria petrolului la bursă (I). Privatizările și primele listări, de la RASDAQ la BVB. Află povestea completă a drumului companiilor de oil&gas din România la bursă în acest episod dublu din seria „Energia României, powered by E-INFRA”.
Listările care au schimbat piața
Un rol esențial în dezvoltarea pieței de capital în România l-a avut listarea OMV Petrom (simbol bursier SNP)[4] la Bursa de Valori București, în septembrie 2001.
Începuturile Petrom merg până în 1857[5], dar pentru analiza de față ne oprim la anul 1996, când a fost înființată Compania Română de Petrol (CRP)[6] prin reorganizarea unor entități existente în sectorul petrolier românesc.
O parte semnificativă a activelor CRP a fost transferată către Societatea Națională a Petrolului (SNP) Petrom, astfel că noua companie a moștenit rafinăriile Arpechim Pitești și Petrobrazi Ploiești, întreaga rețea de distribuție PECO, sistemul de conducte al PETROTRANS și dreptul exclusiv de a extrage țiței din câmpurile petrolifere din România.
În 2004, grupul austriac OMV a achiziționat 51% din acțiunile Petrom[7], marcând cea mai mare privatizare din România la acea vreme, 1,5 miliarde de euro.
Procesul a adus în prim-plan standarde internaționale de guvernanță corporativă și transparență financiară, exercitând presiune pozitivă asupra întregului sector listat.
Ulterior, Ministerul Energiei și-a diminuat deținerea la 20,7% printr-o serie de oferte de vânzare secundare. În 2010, compania și-a schimbat denumirea în OMV Petrom și a început extinderea în domeniul energiei regenerabile.
Compania este activă de-a lungul întregului lanț valoric al energiei – de la explorarea și producția de țiței și gaze, până la rafinare și vânzarea de produse petroliere și, mai departe, la generarea de energie electrică, precum și comercializarea gazelor naturale și a energiei electrice. Proiectul Neptun Deep și proiectele de energie regenerabilă sunt așteptate să ducă producătorul la următorul nivel[8].
În 2015, OMV Petrom a primit aprobarea acționarilor pentru listarea duală pe Bursa din Londra[9] prin certificate de depozit globale (GDR-uri)[10], dar parcursul pe piața londoneză nu a fost unul favorabil[11], iar compania a început procesul de delistare[12].
Acțiunile SNP sunt în topul tranzacțiilor la BVB și se află pe radarul marilor investitori, precum fondurile de pensii, fiind incluse în indicele de referință BET și în indicii internaționali pentru piețe emergente. Capitalizarea OMV Petrom a crescut de la listare și până în 2024 de 26 de ori[13], de la 1,6 miliarde de lei la 41,7 miliarde de lei.
Foraj Sonde Craiova (simbol bursier FOSB)[14] este o companie românească de foraj onshore pentru industria de petrol și gaze, una dintre cele două întreprinderi Foraj Sonde care au supraviețuit pe bursă.
La originea companiei se află Întreprinderea de Foraj Craiova[15], înființată în 1958, care a funcționat de-a lungul timpului sub diverse forme de organizare și în subordinea mai multor structuri, până în 1992, când Șteaua de Foraj Craiova – sucursală specializată în foraj, probe de producție și reparații sonde a Regiei Autonome a Petrolului – PETROM – s-a transformat în Foraj Sonde Craiova.
Aceasta a intrat la tranzacționare pe piața AeRO în martie 2002 printr-o majorare de capital, operațiune care s-a repetat și ulterior. În anul 2008 a avut loc fuziunea prin absorbție a societăților Foraj Sonde Bascov, Foraj Sonde Vâlcea și Foraj Sonde Zădăreni[16].
Unul dintre cei mai mari clienți ai Foraj Sonde Craiova este Romgaz[17], iar cei mai mari acționari sunt Valentin-Marius Cristescu (68,5%) și Emil Cristescu (26,3%), la nivelul anului 2025.
Anii 2000 au adus o serie de politici de separare (unbundling) în sectorul energetic, continuând divizarea activităților integrate ale companiilor. Au început astfel listările unor companii de stat sau fostă proprietate de stat din domeniul utilităților, reprezentantul din industria petrolieră fiind CONPET Ploiești, transportatorul național de țiței[18].
Prima conductă de transport de țiței din România a fost construită în 1901 între Buștenari și gara CF Băicoi, județul Prahova. În 1956 s-a înființat Întreprinderea de Transport Țiței prin Conducte Ploiești (ITTC), preluând exploatarea tuturor conductelor de țiței din țară.
În 1991, ITTC a fost transformată în societate comercială pe acțiuni și redenumită CONPET SA, fiind prima companie constituită în sectorul petrolier. Între anii 1996 și 2008, CONPET a implementat un proiect de modernizare[19] de 143,7 milioane de dolari finanțat parțial printr-un împrumut de la Banca Mondială.
În august 2004, acțiunile CONPET au intrat la tranzacționare pe RASDAQ sub simbolul CPET[20] fără o ofertă publică, de unde s-au transferat în septembrie 2013[21] pe BVB sub simbolul COTE[22]. În 2014, Fondul Proprietatea a vândut 23,6% din acțiunile COTE[23], iar pachetul rămas de 6,1% a fost vândut în 2018.
Compania este controlată în proporție de 58,7% de către statul român, prin Ministerul Energiei, iar în acționariat se află și Paval Holding (frații Pavăl de la Dedeman) cu o deținere de 7,4%, dar și fondurile de pensii, la nivelul anului 2025. Acțiunile COTE au fost excluse din indicele BET[24] pentru a face loc altor emitenți și sunt incluse în indicii internaționali pentru piețe emergente.
Gazele naturale pe bursă și noile listări
Transgaz (simbol bursier TGN)[25], operatorul sistemului naţional de transport de gaze naturale, este a doua mare companie din sectorul energetic extins care a venit pe bursă printr-o ofertă publică inițială (IPO), după Transelectrica.
Listarea la Bursa de Valori București a avut loc în ianuarie 2008[26], marcând cea mai mare ofertă publică inițială la acel moment, cea mai mare cerere de acțiuni și prima ofertă cu drepturi de alocare. Oferta a fost suprasubscrisă de 28 de ori, atrăgând 226 de milioane de lei.
Începutul industriei gaziere în România[27] a fost marcat de descoperirea gazului metan în zona Sărmășel, județul Mureș, în 1909. Mai târziu, în 1912, se înființa Erste Siebenbürgische Erdgas Aktiengesellschaft la Turda, prima companie din Europa dedicată transportului și valorificării gazelor naturale. Turda a devenit în 1917 primul oraș european iluminat cu gaz natural.
Transgaz a fost înființată în anul 2000[28] prin reorganizarea SNGN Romgaz. În 2018, Transgaz a preluat Vestmoldtransgaz, operatorul conductei Ungheni-Chișinău din Republica Moldova, consolidându-și prezența regională. În 2020, compania a finalizat prima fază a conductei BRUA (Bulgaria-România-Ungaria-Austria), un proiect strategic menit să diversifice sursele de aprovizionare cu gaze naturale.
În 2024, Transgaz a înființat o companie dedicată transportului hidrogenului[29], aliniindu-se la obiectivele europene de decarbonizare și tranziție energetică. La nivelul anului 2025,statul român, prin Secretariatul General al Guvernului, deține 58,5% din acțiuni, iar printre acționari se numără și fondurile de pensii private Pilon II. FP și-a făcut exitul în timp și de la Transgaz[30]. Acțiunea TGN este inclusă în indicele principal BET și în indicii pentru piețe emergente.
Romgaz este prima mare companie de stat din industria hidrocarburilor privatizată printr-o ofertă de listare la Bursa de Valori București. Primul zăcământ de gaze naturale din România[31] a fost descoperit în 1909, prima conductă de transport din Europa a fost construită în 1914, iar prima stație de comprimare a gazelor naturale din Europa s-a inaugurat în 1927.
În 1925 a luat naștere la Mediaș Societatea Națională de Gaz Metan (SONAMETAN)[32] pentru a gestiona explorarea și exploatarea gazelor naturale în Transilvania. După naționalizarea industriei din perioada comunismului, SONAMETAN a fost reorganizată și redenumită Regia Autonomă Romgaz RA în 1991, iar în 1998 a devenit Societatea Națională de Gaze Naturale (SNGN) Romgaz SA.
În anul 2000, Romgaz a fost divizată în cinci companii independente: Exprogaz, Depogaz, Transgaz, Distrigaz Sud și Distrigaz Nord. Ulterior, în 2001, Exprogaz și Depogaz au fost reunificate, formând actuala SNGN Romgaz SA.
Începând cu 2008, Romgaz a început expansiunea internațională, în timp ce în 2013 și-a extins domeniul de activitate prin asimilarea centralei termoelectrice de la Iernut, devenind astfel producător și furnizor de energie electrică.
Tot în 2013, în noiembrie, Romgaz a fost admisă la tranzacționare pe BVB sub simbolul bursier SNG[33] după ce a derulat o ofertă publică inițială de 1,7 miliarde de lei, atât pe BVB, cât și pe Bursa de Valori din Londra. Oferta a fost la acel moment cea mai mare din istoria României[34], Ministerul Energiei păstrând pachetul majoritar de 70%.
Tranzacția a fost realizată în contextul angajamentelor asumate de statul român în relația cu FMI și Comisia Europeană, care au inclus reforme structurale și listarea unor pachete minoritare din companiile de stat profitabile. În același timp, compania a intrat pe Bursa din Londra prin GDR-uri, pe care le-a delistat la finalul anului 2024[35].
În 2016, Romgaz a anunțat descoperirea zăcământului de gaze naturale Caragele în județul Buzău, cu rezerve estimate la 28,2 miliarde metri cubi, fiind cea mai importantă descoperire din ultimele decenii. În 2022, a intrat alături de OMV Petrom în proiectul offshore Neptun Deep din Marea Neagră[36] prin achiziția participației de 50% de la ExxonMobil.
În toamna anului 2024, Romgaz a deschis un nou capitol la bursă pentru companiile de stat, finanțându-se prin obligațiuni de 500 de milioane de euro[37] pentru a susține proiectul Neptun Deep. Răzvan Popescu, CEO-ul Romgaz, a spus că alte două emisiuni de obligațiuni sunt luate în considerare[38], una în 2025 și alta în 2026. Acțiunea Romgaz este inclusă în indicele BET încă de la listare și face parte totodată din indicii internaționali pentru piețe emergente.
Nu în ultimul rând, listările succesive de-a lungul anilor au pregătit terenul pentru o nouă etapă în dezvoltarea pieței de capital în România, oferind un model de urmat și deschizând ușile pentru companiile private care au început să remarce beneficiile listării.
Distribuitorul de carburanți JT Grup Oil (simbol bursier JTG)[39] a fost fondat în 2001 de către Jean-Paul Tucan și este dezvoltatorul primului terminal privat de produse petroliere din România[40] în Portul Constanța.
În august 2024, JT Grup Oil a intrat la tranzacționare pe piața AeRO[41] a bursei de la București în urma unei oferte publice inițiale (IPO) prin care acționarul majoritar a atras 20 de milioane de lei de la investitori[42], aproape 40% din cât își propusese. La un an de la listare, Jean-Paul Tucan deținea 78,65% din acțiunile JTG.
Concluzie
Industria petrolieră din România a trecut printr-o transformare profundă după 1990, marcând tranziția de la un sector complet controlat de stat către un mediu competitiv, influențat de investiții private și reglementări de piață. Procesul de listare a companiilor din industria de petrol și gaze la bursă a fost strâns legat de reforma economică postcomunistă și de obiectivele de privatizare ale statului.
Bursa de Valori București a devenit o platformă prin care statul român a urmărit atragerea de capital, modernizarea companiilor și creșterea transparenței, dar multe business-uri nu au rezistat provocărilor. Totuși, acestea au contribuit la maturizarea pieței și la pregătirea terenului pentru listări de succes în anii recenți.
Acest articol a fost publicat în mai 2025.
💡 ENERGIA ROMÂNIEI este un proiect editorial BusinessPedia, realizat cu sprijinul grupului E-INFRA, prin care documentăm istoriile, evenimentele și subiectele care definesc trecutul, prezentul și perspectivele de viitor ale sistemului energetic din România.
[1] https://expertforum.ro/wp-content/uploads/2015/02/raport-int-2.pdf
[2] https://www.asfromania.ro/ro/a/1959/implementarea-cerintelor-pachetului-legislativ-mifid-ii-/-mifir
[3] https://www.zf.ro/burse-fonduri-mutuale/sase-din-fiecare-10-lei-investiti-de-fondurile-de-pensii-private-in-22381237
[4] https://bvb.ro/FinancialInstruments/Details/FinancialInstrumentsDetails.aspx?s=SNP
[5] https://www.omvpetrom.com/ro/despre-noi/cine-suntem/scopul-si-valorile-noastre
[6] https://universulpetrolului.weebly.com/industria-petrolului-icircn-romacircnia.html
[7] https://adevarul.ro/economie/omv-a-finalizat-preluarea-petrom-1326519.html
[8] https://www.bvb.ro/FinancialInstruments/SelectedData/NewsItem/SNP-OMV-Petrom-confirma-ca-Strategia-2030-progreseaza-conform-planului/27DB8
[9] https://www.romania-insider.com/romanian-omv-petrom-shareholders-greenlight-london-listing
[10] https://www.zf.ro/burse-fonduri-mutuale/asf-a-aprobat-listarile-pe-mai-multe-burse-prin-gdr-uri-13527158
[11] https://www.zf.ro/burse-fonduri-mutuale/au-adus-mult-laudatele-listari-londra-omv-petrom-romgaz-electrica-22125605
[12] https://www.zf.ro/burse-fonduri-mutuale/omv-petrom-incepe-procesul-de-delistare-a-certificatelor-de-depozit-22104546
[13] https://www.bursa.ro/20-de-ani-de-petrom-la-bvb-omv-petrom-compania-fanion-a-bursei-locale-00002440
[14] https://bvb.ro/FinancialInstruments/Details/FinancialInstrumentsDetails.aspx?s=FOSB
[15] https://www.craiovadrilling.ro/istoric.htm
[16] https://wiki.tradeville.ro/index.php/FORAJ_SONDE_SA_CRAIOVA
[17] https://www.zf.ro/zf-24/foraj-sonde-craiova-la-final-cu-lucrarile-de-foraj-la-sonda-78-22666665
[18] https://www.conpet.ro/?page_id=63
[19] https://jurnaluldeafaceri.ro/editoriale/2014/august/conpet-scrie-istoria-petrolului-in-romania/
[20] https://bvb.ro/FinancialInstruments/Details/FinancialInstrumentsDetails.aspx?s=CPET
[21] https://www.economica.net/cel-mai-mare-transportator-de-produse-petroliere-vine-peste-o-saptamana-pe-prima-piata-a-bursei_60538.html
[22] https://bvb.ro/FinancialInstruments/Details/FinancialInstrumentsDetails.aspx?s=COTE
[23] https://romanialibera.ro/special/un-sfert-din-conpet-e-de-vanzare-prin-plasament-privat-357081/
[24] https://financialintelligence.ro/actiunile-premier-energy-si-antibiotice-incluse-in-indicele-bet-conpet-si-bvb-excluse/
[25] https://bvb.ro/FinancialInstruments/Details/FinancialInstrumentsDetails.aspx?s=TGN
[26] https://www.investimental.ro/bursa360/transgaz-sntgn/
[27] https://www.transgaz.ro/ro/despre-noi/prezentare-companie/istoric-si-personalitati
[28] https://www.zf.ro/companii/transgaz-medias-8134608
[29] https://adevarul.ro/economie/transgaz-infiinteaza-o-companie-pentru-transportul-2366368.html
[30] https://www.zf.ro/burse-fonduri-mutuale/fondul-proprietatea-si-a-vandut-toate-actiunile-la-transgaz-pentru-303-milioane-de-lei-11758465
[31] https://ca.romgaz.ro/productie-gaze-naturale
[32] https://www.romgaz.ro/istoric
[33] https://bvb.ro/FinancialInstruments/Details/FinancialInstrumentsDetails.aspx?s=SNG
[34] https://www.money.ro/cel-mai-mare-producator-de-gaze-naturale-din-romania-romgaz-la-cinci-ani-de-la-listarea-pe-bursa/
[35] https://www.zf.ro/burse-fonduri-mutuale/bursa-romgaz-a-finalizat-procesul-de-delistare-a-gdr-urilor-de-pe-22629290
[36] https://www.romgaz.ro/profil-companie
[37] https://economedia.ro/romgaz-listeaza-prima-emisiune-de-obligatiuni-la-bvb.html
[38] https://www.zf.ro/zf-24/razvan-popescu-ceo-romgaz-vom-avea-probabil-emisiune-obligatiuni-500-22741313
[39] https://bvb.ro/FinancialInstruments/Details/FinancialInstrumentsDetails.aspx?s=JTG
[40] https://www.romania-insider.com/jt-grup-oil-completes-first-phase-terminal-romania-2024
[41] https://www.zf.ro/burse-fonduri-mutuale/jt-grup-oil-are-prima-zi-de-tranzactionare-la-bursa-de-valori-pe-6-22437872
[42] https://www.bursa.ro/jt-grup-oil-anunta-inchiderea-ipo-ului-07308255