Moara lui Assan, un salt industrial bazat pe energie și tehnologie
Avansul producției industriale s-a bazat de-a lungul timpului pe oameni, capital, energie și tehnologie. Astăzi, aceste elemente definesc în continuare forța industrială a unei companii sau a unei țări.
Accesul la tehnologie și la energie care poate asigura continuitate și competitivitate face diferența. În urmă cu două secole, bucureștenii au fost martorii unui exemplu practic în acest sens, atunci când George Assan a cumpărat de la Viena un motor cu abur.
Așa a apărut prima moară mecanică din București, care a stat la baza unui gigant industrial. Află mai multe dintr-un nou episod din seria ENERGIA ROMÂNIEI, un proiect editorial susținut de grupul antreprenorial E-INFRA.
Moara lui Assan, prima moară mecanică
La jumătatea secolului XIX, negustorul George Assan era cunoscut pentru că avea pe strada Lipscani o băcănie populară prin care vindea inclusiv pentru cei interesați de lux, alături de Ioan Martinovici.
În același timp, Assan mai deținea un teren în apropierea a ceea ce cunoaștem astăzi drept piața Obor[1], unde mai avea două afaceri: o moară cu cai și o instalație de presare pentru ulei acționată prin forță umană. Terenul a fost cumpărat anterior de la Epitropia Ghica.[2]
La vremea aceea, vechile mori cu cai și morile tradiționale de pe Dâmbovița nu mai puteau face față noilor realități economice și previziunilor pentru o cerere de făină în creștere. În acest context, George Assan a decis în 1853 să cumpere un motor cu abur de la Casa Siegel din Viena pentru a înființa la București prima moară mecanică.
Motorul cu abur cumpărat de la Viena era unul de mari dimensiuni și cântărea aproximativ 7 tone. Transportul până la București a reprezentat o adevărată provocare și a durat în total șase săptămâni, dintre care primele două săptămâni pe Dunăre, până în portul Giurgiu.
De aici, în următoarele patru săptămâni, transportul a luat calea uscatului, iar Assan a fost nevoit să consolideze sau chiar să reconstruiască[3] o parte din drumurile și podețele deteriorate de pe traseul pe care a mers căruța cu boi.
Moara lui Assan a fost construită în 1853, dar a început să funcționeze cu adevărat abia în 1857. Motivul principal a ținut de reticența brutarilor bucureșteni, cărora le era teamă că „Vaporul” – așa cum au botezat moara când au văzut că folosește foc și scoate abur – ar putea să le ardă făina.
Însă reticența brutarilor nu a mai contat în 1857, când o iarnă grea a înghețat apa de pe Dâmbovița, blocând morile tradiționale. În scurt timp, temerile au dispărut și a rămas în urmă doar faptul că grânele se măcinau mai repede, mai eficient și mai fin.
O altă provocare cu care s-a confruntat Moara lui Assan la început a venit dinspre autoritățile locale, care nu au fost inițial de acord cu înălțimea de 24 de metri a turnului principal al morii și au oprit construcția la zece metri. Proiectul a fost deblocat prin plata unor compensații către autorități.
Succesiunea în afacerile de familie
În 1865, George Assan se desparte de asociatul Ioan Martinovici, pe fondul unor neînțelegeri, devenind unicul proprietar al morii, dar moare în 1866, la vârsta de 45 de ani, în timpul unei călătorii la Munchen. Conducerea afacerii a fost preluată de Alexandrina, soția sa, care a fost ajutată de fratele său, Petrache Cristu.
Alexandrina a extins afacerea și a deschis o secție de producție a uleiului de in.[4] Conducerea afacerilor este preluată în 1884 de Bazil și Gheorghe Assan, fii lui George și ai Alexandrinei, care s-au întors atunci de la studii din străinătate.
Sub conducerea celor doi fii, afacerile familiei Assan au trecut prin cea mai bună perioadă din istoria lor și s-au extins în mai multe domenii. Până în 1910, pe terenul de patru hectare se aflau cinci întreprinderi industriale importante.
Pe lângă moara care putea măcina 7 vagoane de grâu în 24 de ore, pe platformă se regăsea și o fabrică de uleiuri vegetale cu capacitatea de a presa până la 2 vagoane de grăunțe uleioase pe zi, dar și o fabrică de lacuri și vopsele sau o fabrică de mastic și vaselină pentru mașinile agricole, respectiv o fabrică de unt de cocos care producea o tonă pe zi.
Este interesant de privit în urmă spre deschiderea globală a antreprenorilor de acum un secol. Bazil și Gheorghe Assan aduceau gume și rășini din Asia, Africa și Australia[5] pentru a fabrica lacuri, de exemplu.
În 1903, când Moara lui Assan a împlinit 50 de ani, în vârful turnului de la clădirea principală a fost instalat un ceas mare și un înscris care anunța „1853-1903”.
În același an a fost ridicat un siloz de grâne, care a fost pentru o vreme cea mai înaltă clădire din București, cu o înălțime de 41 de metri. Acesta adăpostea alte 28 de magazii mici și două etaje subterane unde încăpeau 700 de vagoane de grâne.
În anii următori, odată cu electrificarea, Moara lui Assan a fost conectată la energie electrică, iar frații Assan au construit o uzină proprie pentru producția de energie.[6] Gheorghe și Bazil Assan erau cunoscuți pentru că au călătorit prin toată lumea pentru a găsi cele mai noi tehnologii și practici pentru fabricile lor.
Merită menționat că Bazil Assan s-a remarcat drept primul român care a făcut înconjurul lumii[7], în perioada 1897-1898. Totodată, el a intrat în istorie drept primul român care a deținut un automobil înmatriculat oficial: un F.N. Herstal, fabricat în anul 1900, în Belgia. A fost înmatriculat în România cu numărul 1B[8]. A murit în 1918[9], în Elveția.
În 1930, întregul complex industrial a fost transformat în Societate Anonimă pe Acțiuni sub denumirea „Fabricile Assan”. Acestea cuprindea măcinarea cerealelor și fabricarea de uleiuri vegetale, lacuri, culori, săpunuri și chit.
După naționalizarea din 1948, în incinta complexului industrial au funcționat fabrici comuniste precum fabrica de pâine „Grâul” sau fabrica de ulei „13 decembrie”[10]. După Revoluție, după retrocedări, terenurile și clădirile au ajuns în proprietatea societăților Grâul SA și Solaris SA.
Rolul industrial a dispărut, iar o parte din clădiri au devenit monumente istorice. În continuare, clădirile au trecut printr-un șir lung de evenimente care au dus la degradare. În 1995 au fost furate elementele metalice de la Moara lui Assan.
În 2005 a început o demolare ilegală, în 2008 clădirea a fost afectată de un incendiu de proporții, în 2012 acoperișul construcției a căzut[11], împreună cu unul dintre pereți. În 2024, Primăria Sectorului 2 a adoptat un proiect prin care și-a exprimat intenția[12] de a prelua și a restaura Moara lui Assan, dar proiectul nu a înaintat.
Articol publicat în februarie 2026.
💡 ENERGIA ROMÂNIEI este un proiect editorial BusinessPedia, realizat cu sprijinul grupului E-INFRA, prin care documentăm istoriile, evenimentele și subiectele care definesc trecutul, prezentul și perspectivele de viitor ale sistemului energetic din România.
[1] https://hotnews.ro/moara-lui-assan-satania-care-i-speria-la-nceput-pe-bucuresteni-povestea-unui-monument-n-ruina-pe-care-autoritatile-promit-acum-ca-l-vor-salva-14059
[2] https://business-review.eu/news/patrimony-drama-the-case-of-the-assan-mill-in-bucharest-102878
[3] https://historia.ro/sectiune/general/moara-lui-assan-destinul-tragic-al-perlei-580863.html
[4] https://b365.ro/moara-lui-assan-cladirea-impunatoare-care-odinioara-a-speriat-bucurestenii-si-care-a-pornit-industrializarea-capitalei-525219/
[5] https://muzeulbucurestiului.ro/povestea-familiei-assan-cum-s-a-cladit-o-afacere-de-mare-succes/
[6] https://b365.ro/moara-lui-assan-cladirea-impunatoare-care-odinioara-a-speriat-bucurestenii-si-care-a-pornit-industrializarea-capitalei-partea-2-525457/
[7] https://adevarul.ro/stiri-locale/bucuresti/povestea-lui-bazil-assan-primul-roman-care-a-1611972.html
[8] https://historia.ro/sectiune/general/cine-a-fost-proprietarul-primului-automobil-566898.html
[9] https://www.agir.ro/univers-ingineresc/numar-23-2008/bazil-gh-assan-1860-%E2%80%93-1918-inginer-inventator-industrias-primul-romin-care-a-calatorit-in-tinuturile-arctice-si-in-jurul-lumii_2364.html
[10] https://www.mediafax.ro/social/incendiul-de-la-moara-lui-assan-din-capitala-a-fost-stins-interventia-pompierilor-a-durat-peste-28-de-ore-9724264
[11] https://www.libertatea.ro/stiri/moara-lui-assan-o-afacere-de-33-de-milioane-de-euro-754713
[12] https://www.economica.net/primaria-sectorului-2-vrea-sa-expropieze-si-sa-restaureze-moara-lui-assan_728438.html