Istoria termocentralei Turceni, de la înființare la închideri și transformări

Odată cu industrializarea accelerată, România avea nevoie de noi capacități de producție a energiei, iar anii `70 au continuat să pună pe hartă noi capacități de energie bazate pe cărbune, într-o perioadă în care rolul termocentralelor era incontestabil.

Așa a apărut termocentrala Turceni din județul Gorj, gândită inițial cu 8 grupuri a câte 330 MW fiecare. În realitate, au fost construite șapte grupuri, dintre care majoritatea au fost închise în ultimii ani.

În contextul tranziției energetice, o parte din activele de la Turceni ar trebui transformate într-o centrală CCGT, un proeict dezvoltat alături de o companie privată românească. Află mai multe despre istoria termocentralei Turceni dintr-un nou episod din seria ENERGIA ROMÂNIEI, un proiect editorial sprijinit de grupul antreprenorial E-INFRA.

Începuturi și dezvoltare

Decizia construirii centralei a fost luată în 1972, într-un moment în care regimul comunist accelera electrificarea și industrializarea grea, iar Oltenia devenea centrul strategiei bazate pe lignit.

Argumentele invocate atunci pentru amplasarea de la Turceni au fost apropierea de bazinul carbonifer al Olteniei, existența sursei de apă de răcire din Jiu și proximitatea unor surse auxiliare de combustibil. Lucrările au început în mai 1973 ^[1], iar punerea în funcțiune a venit în iulie 1978.

Proiectul era ambițios chiar și pentru standardele epocii. La capacitatea proiectată, centrala trebuia să livreze anual circa 13,3 TWh și să producă aproximativ 14,5 TWh, cifre uriașe pentru sistemul românesc al vremii.

Din punct de vedere tehnic, grupurile 1-7 au fost realizate în concepție bloc, fiecare cu cazan, turbină și generator, iar evacuarea puterii se făcea prin linii de 400 kV.

Grupurile de la Turceni au fost puse în funcțiune pe rând. Dacă primul a fost pus în funcțiune în iulie 1978, al doilea a fost conectat în august 1979. Grupul trei a fost pus în funcțiune în august 1980, iar grupul patru în decembrie 1981.

În august 1983 a fost pus în funcțiune grupul cinci, în septembrie 1985 grupul șase și în noiembrie 1987 a fost conectat grupul șapte. Grupul opt nu a mai fost niciodată finalizat ^[2], a fost demontat și valorificat. În 1990, la Turceni lucrau aproximativ 4.800 de oameni.

Perioada tranziției

După Revoluție, Turceni era un gigant industrial cu rol strategic, dar avea nevoie de investiții mari și mentenanță continuă, întrucât a funcționat până atunci într-o economie în care încă nu conta costul real al poluării.

De aceea, după 1990, Turceni a trecut printr-o serie de reorganizări și retehnologizări. Activele energetice au fost preluate în noul cadru al economiei de stat reorganizate, după căderea regimului comunist. În paralale, primele retehnologizări au început încă din 1992.

Producția de energie electrică a fost controlată inițial prin RENEL, apoi prin CONEL, iar în 2000 Guvernul a reorganizat CONEL și a creat Termoelectrica, care avea mai multe sucursale, inclusiv Sucursala Electrocentrale Turceni ^[3].

Grupul patru a fost repus în funcțiune în 2002, după modernizare. În aceeași perioadă a fost modernizat și grupul cinci. O schimbare administrativă importantă a venit în 2004.

Prin HG nr. 103/2004 s-a înființat Complexul Energetic Turceni SA, prin fuziunea Electrocentrale Turceni SA ^[4], filială a Termoelectrica, cu o parte din patrimoniul Companiei Naționale a Lignitului Oltenia, aferent exploatării miniere Jilțu și minei Drăgotești.

În 2005, statul a împrumutat 200 de milioane de euro de la Banca Japoneză de Investiții și Dezvoltare pentru modernizarea termocentralei Turceni. Mai exact, proiectul a vizat achiziția ^[5] unor instalații de desulfurare. Trebuie menționat că grupul șase a fost oprit în anul 2006 ^[6].

A treia mare reorganizare a venit în 2012. Complexul Energetic Oltenia a fost înființat la 31 mai 2012 prin fuziunea Societății Naționale a Lignitului Oltenia cu complexele energetice Turceni, Rovinari și Craiova. De atunci, fosta termocentrală funcționează ca Sucursala Electrocentrale Turceni în cadrul CEO.

În 2013 a fost finalizată modernizarea unităților 3, 4 și 5 ^[7] de la Turceni, cu ajutorul împrumutului de la banca japoneză. În paralel, statul a ajuns la un acord cu BERD ^[8] pentru a finanța modernizarea unității 6, dar proiectul nu a fost niciodată realizat.

Închideri și perspective

Blocul 1 de la Turceni a beneficiat de derogare de la obligațiile europene de mediu în perioada 2008-2015. În 2014, blocul nu a funcționat deloc, iar în 2015 s-a aflat mai mult în conservare. În 2016, blocul 1 a fost scos definitiv din uz ^[9] pentru încălcarea normelor UE. În aceeași perioadă a fost închis și blocul 2.

În 2021 a fost retras definitiv din funcționare și blocul 3 de la Turceni. În 2023, blocul 7 de la Turceni a fost trecut în conservare, ceea ce a lăsat Turcei cu o capacitate de sub 1.000 MW.

În noiembrie 2025, blocul 7 a fost închis definitiv ^[10], ceea ce a lăsat Turceni cu două grupuri active: blocul 4 și blocul 5. În martie 2026, ANRE a decis ridicarea licenței pentru blocul 4 al termocentralei Turceni, la cererea Complexului Energetic Oltenia.

Astfel, doar blocul 5 ^[11] a mai rămas funcțional, însă și acesta ar putea fi închis în anii următori ^[12], ca parte din tranziția energetică. România a ajuns la un acord cu UE pentru a dezvolta centrale electrice cu ciclu combinat pe gaze naturale (CCGT) la Turceni și Ișalnița, precum și parcuri fotovoltaice.

Parcurile fotovoltaice sunt dezvoltate pe depozitele închise de cenușă și zgură ale termocentralei Turceni și ar trebui să aibă o capacitate de circa 110 MW, în timp ce centrala CCGT ar trebui să aibă o capacitate de 475 MW.

Aceasta sunt finanțate parțial prin Fondul pentru Modernizare și sunt realizate în parteneriat cu firma Tinmar Energy, controlată de omul de afaceri Augustin Oancea. Centrala electrică ar trebui finalizată până în 2029 ^[13]. Rămâne de văzut cum va evolua transformarea Turceni.

Articol publicat în martie 2026.

💡 ENERGIA ROMÂNIEI este un proiect editorial BusinessPedia, realizat cu sprijinul grupului E-INFRA, prin care documentăm istoriile, evenimentele și subiectele care definesc trecutul, prezentul și perspectivele de viitor ale sistemului energetic din România.

[1] https://www.ceoltenia.ro/termocentrala-turceni-40-de-ani-de-activitate/

[2] https://www.eturceni.ro/date_gen.htm

[3] https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/23631

[4] https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/49844

[5] https://adevarul.ro/economie/imprumut-japonez-pentru-termocentrala-turceni-1275442.html

[6] https://bankwatch.org/sites/default/files/briefing-Turceni-Jul2014.pdf

[7] https://roec.biz/project/complexul-energetic-oltenia/

[8] https://www.gem.wiki/Turceni_power_station

[9] https://www.profit.ro/povesti-cu-profit/energie/blocul-1-de-la-turceni-scos-definitiv-din-uz-pentru-incalcarea-normelor-ue-la-inaugurarea-din-1978-nu-le-respecta-nici-pe-cele-ceausiste-16049148

[10] https://adevarul.ro/economie/ce-oltenia-inchide-definitiv-doua-grupuri-pe-2488089.html

[11] https://e-nergia.ro/inca-un-grup-energetic-pe-carbune-moare-anre-decide-acum-ridicarea-licentei-grupului-4-al-termocentralei-turceni-la-cererea-ce-oltenia-surse

[12] https://e-nergia.ro/guvernul-da-oug-noua-prin-care-chiar-se-inchid-definitiv-centralele-pe-carbune-ca-sa-ia-banii-din-pnrr-bruxelles-ul-nu-a-mai-acceptat-trucurile-bucurestiului