Istoria hidrocentralei Tarnița-Lăpușești, un proiect care revine în mod recurent pe agenda României
Istoria sistemului energetic românesc include atât istoria unor mari proiecte energetice care sunt funcționale astăzi, cât și istoria unor proiecte care nu au ajuns niciodată să fie construite, deși au fost gândite inițial în urmă cu câteva decenii.
Un astfel de proiect este hidrocentrala cu acumulare prin pompaj (CHEAP) de la Tarnița-Lăpuștești, județul Cluj. O astfel de centrală ar contribui la asigurarea echilibrului necesar funcționării sistemului energetic.
Mai exact, centrala produce energie electrică în timpul zilei, iar în timpul nopții, când consumul de electricitate este redus, ea utilizează surplusul de energie[1] pentru pomparea apei în bazinul de acumulare.
Un astfel de instrument de stocare și reglaj este cu atât mai important în contextul în care energia regenerabilă își face loc tot mai mult în mixul energetic. Gândită inițial în urmă cu jumătate de secol, hidrocentrala Tarnița-Lăpuștești revine în mod recurent pe agenda României.
În 2026, Hidroelectrica a decis că va dezvolta proiectul împreună cu gigantul francez EDF, dar nu este prima dată când hidrocentrala ajunge în această etapă. Află mai multe despre istoria Tarnița-Lăpuștești într-un nou episod din seria ENERGIA ROMÂNIEI, un proiect editorial sprijinit de grupul antreprenorial E-INFRA.
Cum a apărut Tarnița-Lăpuștești
Începând cu finalul anilor `60, în bazinul hidrografic al Someșului Cald s-a derulat un program amplu de construcții hidroenergetice, care s-a finalizat aproape de sfârșitul anilor `80. Acesta a rezultat într-o cascadă de hidrocentrale realizată în opt trepte, constând din cinci baraje și opt centrale hidroelectrice.
Una dintre treptele din această cascadă este Amenajarea Hidroenergetică Someș-Tarnița, alcătuită din baraj, lac de acumulare și centrală hidroelectrică. Așa a apărut barajul de la Tarnița, finalizat în 1974, considerat o construcție revoluționară[2] la vremea respectivă.
Atunci a fost pusă în funcțiune și centrala hidroelectrică Tarnița, o construcție supraterană, amplasată la piciorul barajului Tarnița, echipată cu două turbine tip FRANCIS, cu o putere instalată de 45 MW.[3]
În 1975 a apărut ideea realizării unei centrale hidroelectrice de mare putere cu acumulare prin pompaj, devenind o preocupare prioritară pentru specialiștii din sistemul energetic. În perioada 1975-1985, Institutul de Studii și Proiectări Hidroenergetice (ISPH) a elaborat studii de teren, studii de amplasament și studii de schemă pentru realizarea unor centrale hidroelectrice cu acumulare prin pompaj.
A fost luată în calcul necesitatea acoperirii vârfului de sarcină, creșterea continuă a cererii de energie, posibilitatea schimbului de energie cu sistemele energetice europene, dar și intrarea în funcțiune a unităților de la Cernavodă, care nu ar fi avut acoperire optimă în consum pentru perioada de noapte.
Specialiștii au analizat mai multe amplasamente[4] pe teritoriul țării, din care au fost selectate 17 locații favorabile construcției unei astfel de centrale hidroelectrice. În perioada 1985-1988 s-au concretizat opțiunile spre bazinul Someșul Cald, unde lacul de acumularea Tarnița ar fi putut îndeplini rolul de rezervor inferior, iar acumularea Lăpuștești ar putea îndeplini rolul de rezervor superior.
Între 1988 și 1994 au fost solicitate și analizate oferte orientative pentru echipamentele necesare pentru Tarnița-Lăpuștești, cu oferte primite de la jucători precum Ansaldo GIE, Toshiba, Hitachi, Alstom-Neyrpic sau Mitsubishi.
În 1993, ISPH a elaborat studiul de prefezabilitate pentru CHEAP Tarnița-Lăpuștești, iar în 1994 a elaborat și studiul de fezabilitate[5], pentru o capacitate de 1.000 MW, structurată în două etape. În 1995 erau pregătite caietele de sarcini[6] pentru echipamente. În continuare, proiectul a apărut și a dispărut de mai multe ori de pe agenda publică, fără a fi construit.
Ce se întâmplă cu proiectul
În perioada 1999-2000, institutul de specialitate EPDC Japonia a realizat un nou studiu, în baza unui grant realizat de guvernul japonez, prin care a confirmat că nivelul optim de realizare a CHEAP Tarnița-Lăpuștești este de 1.000 MW.
Mai târziu, în 2007, consultantul IPA/Verbund/Poyry a realizat un studiu de fezabilitate și analiza a luat în calcul propunerile anterioare, cu mici modificări. Acest studiu a indicat că proiectul ar trebui realizat în două etape.
Studiul de fezabilitate a fost actualizat în 2008 de ISPH, iar în 2009 statul român a aprobat un memorandum pentru realizarea investiției la Tarnița-Lăpuștești. În 2010 a fost angajat un consorțiu de consultanți, condus de Deloitte, pentru a atrage investitori, dar contractul a ajuns la termen în 2014 și nu a mai fost prelungit.
În perioada 2013-2014, guvernul a aprobat mai multe memorandumuri pentru acest proiect și a actualizat, din nou, studiul de fezabilitate, prin ISPH. În 2013, firma chineză China Gezhouba Group Corporation și-a anunțat intenția[7] de a investi la Tarnița-Lăpuștești. În același an a fost înființată compania Hidro Tarnița SA, cu scopul implementării proiectului.
Însă proiectul de stocare nu a reușit să înainteze, în parte și din cauza insolvenței temporare a companiei Hidroelectrica. Din 2016-2017, compania de proiect a intrat practic în hibernare. În următorii ani s-au vehiculat mai multe nume posibile de investitori, dar fără niciun succes.
Pentru mulți ani, statul a dat semnale mixte legate de Tarnița-Lăpuștești. În 2020, ministerul Energiei decidea că proiectul nu are justificare economică, dar transformarea sistemului energetic în tranziție și nevoia de soluții de stocare a energiei au schimbat perspectivele în anii următori.
În 2023, compania Hidro Tarnița SA a intrat în faliment și statul a demarat procedura de dizolvare[8]. În același an, statul român a demarat o procedură de licitație pentru un nou studiu de fezabiltiate pentru proiectul hidrocentralei, fără succes, licitație pe care a reluat-o în 2024, dar ofertele depuse au fost considerate neconforme.[9]
Tot în 2024, România a semnat un memorandum[10] cu japonezii de la Itochu pentru proiectul hidrocentralei de la Tarnița-Lăpuștești. În discuții era implicată și compania franceză EdF. În 2025, statul român a declarat că proiectul hidrocentralei[11] ar putea fi lansat fără a mai aștepta un studiu de fezabilitate.
La începutul anului 2026, acționarii Hidroelectrica au aprobat[12] înființarea unei companii mixte, în parteneriat cu francezii de la EDF Power Solutions International, în vederea dezvoltării CHEAP Tarnița-Lăpuștești. Rămâne de văzut cum va evolua unul dintre cele mai așteptate proiecte din sistemul energetic.
Articol publicat în februarie 2026.
💡 ENERGIA ROMÂNIEI este un proiect editorial BusinessPedia, realizat cu sprijinul grupului E-INFRA, prin care documentăm istoriile, evenimentele și subiectele care definesc trecutul, prezentul și perspectivele de viitor ale sistemului energetic din România.
[1] https://www.zf.ro/companii/150-de-investitori-5-000-de-muncitori-si-5-ani-de-constructii-primele-date-ale-unui-proiect-energetic-gigant-centrala-de-un-miliard-de-euro-tarnita-lapustesti-7765867
[2] https://pressone.ro/barajul-de-la-tarnita-cum-s-a-facut-o-constructie-revolutionara-in-urma-cu-50-de-ani
[3] https://www.hidroelectrica.ro/article/37
[4] https://cnp.ro/wp-content/uploads/2021/08/Studiu_fundamentare_Centrala_Tarnita_Lapustesti.pdf
[5] https://transilvaniareporter.ro/analize/hidrocentrala-tarnita-lapustesti-sedusa-si-abandonata/
[6] https://www.wall-street.ro/articol/Economie/299636/mamut-sau-proiect-esential-pentru-romania-tarnita-unul-dintre-planurile-gigantice-ale-lui-ceausescu-va-fi-reluat.html#section-6-ar-mai-fi-utila-in-2023-hidrocentrala-de-la-tarnita-un-proiect-din-1988
[7] https://www.ecomagazin.ro/proiectul-hidrocentralei-de-la-tarnita-lapustesti-ar-putea-fi-scos-la-licitatie-luna-viitoare/
[8] https://www.profit.ro/povesti-cu-profit/energie/document-proiectul-hidroenergetic-mamut-tarnita-lapustesti-idee-datand-din-regimul-ceausescu-oprit-si-resuscitat-cat-a-cheltuit-statul-in-ultimii-10-ani-si-ce-datorii-neplatite-a-lasat-in-urma-21454104
[9] https://www.profit.ro/povesti-cu-profit/energie/sape-reproseaza-nu-a-existat-o-vointa-ca-proiectul-hidrocentralei-tarnita-sa-fie-declarat-strategic-21866651
[10] https://economedia.ro/romania-semneaza-memorandum-cu-japonezii-de-la-itochu-pentru-proiectul-hidrocentralei-de-la-tarnita-lapustesti.html
[11] https://www.profit.ro/povesti-cu-profit/energie/proiectul-hidrocentralei-tarnita-ar-putea-fi-lansat-fara-a-mai-astepta-inca-un-studiu-de-fezabilitate-22053978
[12] https://hotnews.ro/hidroelectrica-va-dezvolta-impreuna-cu-gigantul-francez-edf-hidrocentrala-tarnita-lapustesti-un-proiect-vechi-de-jumatate-de-secol-2159921