Istoria petrolului la bursă (I). Privatizările și primele listări, de la RASDAQ la BVB

Trecerea de la o economie centralizată la una de piață după anii ‘90 a însemnat și restructurarea și privatizarea companiilor din sectorul energetic, în toate ramurile sale. Bursa de Valori București (BVB), proaspăt reînființată (21 aprilie 1995)^[1], a devenit pe parcurs un canal important prin care statul român a listat parțial sau integral participații din portofoliu cu scopul de a atrage capital, de a crește transparența și de a dezvolta piața de capital pentru a atrage inclusiv jucători din domeniul privat.

În contextul unor reforme economice, al angajamentelor internaționale sau al unor nevoi punctuale de finanțare, mai multe companii de stat – din domeniul extracției, transportului, distribuției sau producției de electricitate și gaze, dar și din domenii conexe – au fost aduse pe bursă după relansarea acesteia. OMV Petrom, Transelectrica, Transgaz, Romgaz, Electrica, Nuclearelectrica și, mai recent, Hidroelectrica sunt doar câteva repere, dar istoria ține minte și alte povești, și alte companii care au trecut sau nu testul timpului.

În prima parte din acest episod dublu din seria „Energia României”, powered by E-INFRA, BusinessPedia prezintă începutul drumului pe bursă al companiilor de petrol și gaze din România. Această primă parte analizează momentele-cheie ale listărilor din industria petrolieră pe parcursul primului deceniu care a definit dinamica economică postdecembristă.

Reînființarea bursei: începuturi

Bursa de Valori București a fost relansată după o perioadă de 47 de ani în care activitatea acesteia a fost întreruptă odată cu instaurarea regimului comunist și cu naționalizarea forțată care a început în 1948, însă în primii ani de după relansare, piața de capital locală a fost dominată de companii privatizate prin două mecanisme principale:

1. Privatizarea MEBO (Management Employee Buyout), începută în 1993^[2], a presupus vânzarea activelor companiilor către angajații lor, oferindu-le posibilitatea de a deveni acționari majoritari sau unici. Deși inițial părea o soluție pentru implicarea directă a salariaților în conducerea și dezvoltarea firmelor, în practică, multe dintre aceste companii au întâmpinat dificultăți financiare și manageriale, unele ajungând în faliment sau fiind preluate de investitori externi.

În această perioadă nu au existat listări semnificative din energie pe BVB, dat fiind faptul că societățile energetice din România erau în plin proces de reorganizare și separare a activității pe segmente: extracție, producție, distribuție, transport.

2. Listările la bursă au accelerat odată cu programul de privatizare în masă, cunoscut și sub denumirea de „cuponiadă”, care a avut loc între anii 1995 și 1996^[3]. În 1995, milioane de cetățeni români au stat la coadă pentru a primi gratuit cupoane de privatizare, fiecare în valoare de 975.000 de lei vechi.

Aceștia le-au putut folosi pentru a cumpăra acțiuni la diferite societăți comerciale de stat cu scopul de a transforma rapid economia socialistă într-una de piață. Cu toate acestea, lipsa unor reglementări eficiente și a unei piețe de capital dezvoltate a dus la deprecierea acțiunilor și la pierderea valorii investițiilor pentru mulți dintre deținătorii de cupoane („cuponari”).

Listările timpurii au fost rezultatul procesului de privatizare în masă și s-au realizat prin intermediul Fondului Proprietății de Stat (FPS), instituția responsabilă la acea vreme cu administrarea și privatizarea companiilor statului. Multe companii au fost aduse pe piața RASDAQ, care funcționa separat de BVB.

Aceasta era tot o piață de tranzacționare reglementată, cu aproximativ 900 de societăți^[4] mici și mijlocii și a fost absorbită de BVB în 2005^[5]. „Rasdacele” au fost preferatele investitorilor în anii 2006-2007, înainte de izbucnirea crizei financiare globale, grație creşterilor şi de trei cifre, însă cotațiile acestora s-au prăbușit odată cu declanșarea crizei în 2008, iar lichiditatea scăzută a făcut ca mulți investitori să rămână blocați în aceste titluri.

În 2015, RASDAQ a fost relansată sub numele de piața AeRO^[6] pe baza sistemului alternativ de tranzacționare (ATS) al BVB. Unele companii au ales atunci să migreze pe SIBEX^[7], o altă piață reglementată care includea și derivate, iar o parte s-au transferat ulterior înapoi pe AeRO.

SIBEX a fost achiziționată în 2017 de BVB, în urma fuziunii fiind transferate și restul societăților pe AeRO^[8]. Cât despre parcursul acestor societăți pe bursă, unele au rămas listate până în prezent, altele s-au delistat, iar câteva au fost absorbite de alți jucători, privați sau listați.

Anii ‘90: listările care au format piața

Una dintre primele companii din sectorul energetic care a accesat piața de capital românească la privatizare a fost Petrobrazi (simbol bursier PETZ)^[9], astăzi cea mai modernă și a doua cea mai mare rafinărie din România, cu o capacitate de 4,5 milioane de tone pe an.

Inaugurată pe 17 iunie 1934 de către Societatea Creditul Minier^[10], rafinăria de lângă Ploiești a fost grav afectată de cel de-Al Doilea Război Mondial în 1943-1944 și naționalizată în 1948. În 1991, Petrobrazi a devenit societate pe acțiuni, iar în noiembrie 1996 a fost admisă la tranzacționare pe RASDAQ.

Un an mai târziu, în octombrie 1997, Petrobrazi ieșea de la tranzacționare devenind una dintre sucursalele Petrom. După ce Petrom a fost preluată de către grupul austriac OMV în 2004, Petrobrazi a beneficiat de investiții de peste 2 miliarde de euro. Compania estimează alte investiții verzi de peste 2 miliarde de euro până în 2030^[11].

O rafinărie importantă a fost și Arpechim (simbol bursier ARPI)^[12] din Pitești, cu o capacitate de 3,5 milioane de tone pe an. Inaugurată în 1964, Arpechim a trecut printr-o serie de schimbări de acționariat de-a lungul timpului, fiind preluată după 1990 de regia Autonomă a Petrolului, apoi de Compania Română de Petrol și, în final, de Societatea Națională a Petrolului (SNP) Petrom (2004).

Pe bursă, Arpechim a avut același traseu ca Petrobrazi – a intrat la tranzacționare pe RASDAQ în noiembrie 1996 și s-a delistat în 1997 fiind absorbită de Petrom.

OMV Petrom a vândut în 2009 divizia petrochimică a Arpechim^[13] pentru 13 mil. euro către combinatul chimic Oltchim Râmnicu Vâlcea, care a intrat în insolvență în 2013 și în faliment în 2019. În 2011, OMV Petrom a decis închiderea permanentă a rafinăriei^[14] din rațiuni economice. „Nu a fost identificat un cumpărător credibil”, anunța compania.

În 2016, conducerea spunea că vrea să amenajeze un depozit de carburanți^[15] pe platforma fostei rafinării, iar în același an, OMV Petrom a demarat procedurile pentru vânzare și demolare^[16], proces care continuă și astăzi^[17].

Tot în noiembrie 1996 a fost adusă pe bursă și Rompetrol Rafinare SA Constanța (simbol bursier PTRM)^[18], operator al rafinăriei Petromidia, cea mai mare din România după capacitate – 5 milioane de tone pe an. O lună mai târziu a intrat la tranzacționare și Rompetrol SA București (simbol bursier VEGA)^[19], compania responsabilă cu operarea rafinăriei Vega din Ploiești^[20].

În decembrie 1996 a intrat la tranzacționare și compania Petros (simbol bursier PESA)^[21], la acea vreme operatorul petrolier principal din România.

Procesul de formare a grupului Rompetrol a fost însă unul încurcat și plin de controverse, având în vedere complexitatea restructurărilor din anii 1990-2000, astfel că astăzi, Rompetrol București nu mai există, iar Rompetrol Rafinare și fosta Petros arată diferit.

În 1998, un grup de investitori conduși de miliardarul Dinu Patriciu și de omul de afaceri Sorin Marin au preluat controlul Rompetrol prin înființarea unui offshore în Elveția – Rompetrol Holding.

În același an, Petros s-a delistat în aprilie pentru a trece pe BVB două luni mai târziu sub numele Rompetrol Well Services și simbolul PTR, compania fiind preluată ulterior de grupul Rompetrol^[22].

Un an mai târziu, în noiembrie 1999, se lista pe RASDAQ și compania de service de management și coordonare a activităților Rompetrol SA (simbol bursier ROPE)^[23]. În octombrie 2001, aceasta era însă retrasă de la tranzacționare în urma fuziunii cu Rompetrol București (VEGA), după ce holdingul lui Patriciu a preluat pachetul majoritar de acțiuni deținut de stat la Rafinăria Vega^[24].

De asemenea, în 1999 Patriciu a început procedurile pentru preluarea pachetului majoritar al rafinăriei Petromidia după eșecul privatizării. În același timp, holdingul a devenit The Rompetrol Group BV, mutându-și sediul în Olanda.

Noua entitate a reușit să cumpere de la stat în anul 2000 acțiunile rafinăriei Petromidia într-o tranzacție de 615 milioane de dolari, inclusiv investiții pentru modernizare și preluarea datoriilor, transformând-o în Rompetrol Rafinare, care s-a delistat în aprilie 2004 pentu a realiza transferul acțiunilor pe segmentul principal al bursei, schimbându-și simbolul bursier în RRC^[25].

În 2007, Dinu Patriciu a ieșit din afacerea Rompetrol prin vânzarea pachetului de 75% din acțiuni către compania națională de petrol și gaze KazMunayGas^[26] din Kazahstan, care în iunie 2009 a preluat și diferența de 25% și a devenit astfel unicul acționar al The Rompetrol Group, redenumit KMG International în 2014.

În martie 2008, după preluarea de către kazahi, Rompetrol Rafinare a achiziționat rafinăria Vega de la Rompetrol București (VEGA)^[27] în cadrul unei tranzacții interne. Până la începutul anului 2009, grupul a derulat o serie de răscumpărări obligatorii conform legislației^[28], iar în octombrie 2009 compania Rompetrol București a fost delistată de la bursă^[29].

Acest lucru a permis grupului Rompetrol (ulterior KMG) să-și consolideze controlul asupra rafinăriei Vega și să se concentreze pe alte companii din holding – Rompetrol Rafinare (RRC), proprietarul rafinăriilor Petromidia Năvodari și Vega Ploiești, cât și Rompetrol Well Services (PTR), divizia de servicii la sondă, au rămas pe radarul investitorilor.

Petrotel-Lukoil (simbol bursier PELY)^[30] este una dintre cele mai vechi rafinării din România, cu o istorie care începe în 1904^[31] sub numele de Rafinăria Româno-Americană la inițiativa consorțiului Standard Oil of New Jersey.

Rafinăria Petrotel a suferit pagube semnificative în Primul Război Mondial, dar a fost reconstruită ulterior, iar după 1990 a înregistrat scăderi ale capacității pe fondul deteriorării pieței interne și externe.

În 1996, Petrotel a intrat la tranzacționare pe RASDAQ, iar în 1998 a fost privatizată după ce compania rusă Lukoil a cumpărat 51% din acțiuni^[32] pentru 53,2 milioane de dolari. Rușii s-au angajat atunci să investească 189 de milioane de dolari^[33] în modernizare și ecologizare.

Rafinăria a fost oprită pentru modernizare în 2001 în urma pierderilor și a datoriilor acumulate, fiind redeschisă în 2004, an în care acțiunile PELY au fost delistate de la bursă. Până în 2015, compania a realizat investiții suplimentare de 570 de milioane de dolari^[34] pentru modernizare. În anii mai recenți, rafinăria a fost implicată în anchete privind evaziunea fiscală și spălarea de bani^[35].

Listate cu speranță, uitate cu timpul

1996 a fost anul în care la cota bursei au fost aduse și companii auxiliare industriei de explorare, extracție și transport petrol și gaze, fiecare acoperind segmente specifice precum foraj, prospecțiuni geologice, construcții de conducte sau servicii integrate de exploatare.

Un an mai târziu, Guvernul a implementat măsuri pentru accelerarea vânzării întreprinderilor de stat^[36], inclusiv în sectoare strategice precum energia, ducând la o intensificare semnificativă a procesului de privatizare în România. Nu multe dintre acele companii au supraviețuit însă, pe bursă sau în economie.

Acesta a fost cazul unor companii ca Foraj Sonde din Bascov (FOBA), Zădăreni (FOJZ), Cărbunești (FSTC), Stoina (FORA), Rm. Vâlcea (FRAJ) sau Berca (FOJY), listate în 1996, care au ieșit de la tranzacționare între anii 2000 și 2015 din diverse motive, de la reorganizări și falimente la concentrări ale acționariatului și delistări voluntare.

Lista poate continua cu Foraj Sonde din Brăila (FOSN), Ghelința (FOGH) și București (FORD) sau compania Energoutilaj București (ENES), care au fost aduse pe bursă în 1997.

Câteva societăți, pe radarul investitorilor acum 15-25 de ani, au scăpat de acest traseu, fiind listate la bursă și astăzi, dar mai puțin attractive pentru investitori. Constructorul de conducte magistrale Condmag (simbol bursier COMI)^[37] din Brașov a intrat la tranzacționare în noiembrie 1996, iar în iulie 2007 compania s-a transferat la a doua categorie a pieței principale a BVB^[38].

Condmag a construit cea mai mare parte a rețelei de conducte magistrale de gaze din România. În perioada de vârf a companiei, anii 2000, în acționariat se găseau investitori ca Julius Baer International Equity Funds și Middle Europe Investments Fund^[39].

În 2015, Condmag a anunțat că intră în insolvență^[40], la scurt timp după ce acționarul majoritar Dafora Mediaș, controlat de omul de afaceri Gheorghe Călburean, își ceruse de asemenea insolvența. Acțiunile au fost atunci suspendate de la tranzacționare.

În noiembrie 2017, Tribunalul Brașov a decis intrarea Condmag în faliment, însă compania a atacat decizia^[41] și a prezentat un plan de restructurare care a fost aprobat în 2018, când acțiunile au revenit la tranzacționare. Compania este și astăzi în reorganizare judiciară, încă listată la BVB, dar neatractivă pentru investitori.

Tot în noiembrie 1996 a venit pe bursă și furnizorul de echipamente și servicii pentru industria gazelor naturale și petroliere Armax Gaz (simbol bursier ARAX)^[42]. Companie esențială pentru funcționarea industriei energetice din România, Armax Gaz a fost înființată în 1991, dar bazele ei au fost puse încă de când gazul a început să fie folosit pentru iluminat public în anii ’20.

Armax Gaz a fost preluată în aprilie 2000 de Mircea Vescan, care a cumpărat pachetul majoritar de acțiuni la privatizare. „Când am preluat societatea, (…) era în faliment nedeclarat”, povestea Mircea Vescan în 2007, când participația sa scăzuse la 36% din acțiuni. În 2013, Vescan înainta în piață ipoteza listării companiei pe Bursa din Varșovia și planuri de dezvoltare peste granițe^[43], iar în 2015 acțiunile companiei au fost transferate de pe RASDAQ pe SIBEX, bursa de mărfuri de la Sibiu.

Compania Armax Gaz a intrat însă în procedura insolvenței în vara anului 2017^[44] din cauza datoriilor acumulate, iar acțiunile au fost transferate în același an pe piața AeRO. Compania a cotinuat să funcționeze în reorganizare judiciară, stadiu în care se află și astăzi.

În februarie 2021, Vescan și-a vândut întreaga participație, majorată la 46,3%^[45], către distribuitorul de echipamente industriale Drilling Equipment Zalău, controlat de Paul Hodiș, pentru suma de 6,4 milioane de lei. Armax Gaz este listată și acum, dar este de asemenea neatractivă pentru investitori.

Și RAFO Onești (simbol bursier RAFO)^[46] a fost admisă la tranzacționare pe RASDAQ în noiembrie 1996, iar la începutul anului 1998 compania a realizat transferul pe BVB sub simbolul RAF^[47]. Una dintre cele mai importante rafinării din România, RAFO Onești are o istorie marcată de privatizări, dificultăți financiare și scandaluri, iar peste ani a reprezentat unul dintre cele mai răsunătoare falimente din istoria energiei în România^[48].

În 2001, Imperial Oil, firmă controlată de omul de afaceri Corneliu Iacubov și Canyon Servicos, companie cu acționari din Portugalia și Elveția, au cumpărat 59,9% din acțiunile RAFO. În 2004, rafinăria era preluată de Balkan Petroleum, controlată de Marian Iancu, dar RAFO își cerea insolvența din cauza datoriilor mari. „Jafo Onești”, o numea președintele de la acea vreme, Traian Băsescu.

Pachetul de acțiuni a fost cumpărat mai apoi în 2005 de omul de afaceri rus Iakov Goldovsky prin firma Calder-A, care în 2008 a închis producția. În 2009, Goldovsky și-a consolidat toate deținerile ajungând la o participație de 96% din acțiuni prin Petrochemical Holding. RAFO a ieșit din insolvență în 2010, iar în 2011 a ieșit din procedura de reorganizare.

Trei ani mai târziu, în octombrie 2015, compania a fost retrasă de la tranzacționare de Petrochemical Holding, iar la finele anului 2016 a intrat din nou în insolvență la propria cerere din cauza restanțelor salariale și a datoriilor către stat.

„Proprietarul încă încearcă să găsească surse de finanţare şi parteneri, dar până acum nu a găsit pe nimeni”^[49], spunea în septembrie 2015 directorul general de la acea vreme, Miroslav Dermendjiev. RAFO Onești a intrat în faliment în 2019. Platforma industrială a fost cumpărată în 2020 de compania Roserv Oil^[50], parte din Grampet Group, controlat de omul de afaceri Gruia Stoica, dar „saga” RAFO continuă și astăzi^[51].

Rafinăria Dărmănești (simbol bursier RADY)^[52] a avut de asemenea o istorie complexă care s-a încheiat odată cu falimentul. Unică în România prin producția de cocs acicular utilizat în industria metalurgică, Rafinăria Dărmănești a fost înființată în 1949 prin relocarea unei unități construite în 1895 la Moinești^[53].

Admisă pe RASDAQ în decembrie 1996, rafinăria a funcționat doar parțial între 1997 și 2000, când a fost privatizată. În 1999, omul de afaceri Corneliu Iacobov, prin intermediul firmei Imperial Oil, a achiziționat 70% din acțiunile rafinăriei. Totuși, în 2003 aceasta intra în incapacitate de plată, cu datorii semnificative către Petrom și alți creditori^[54].

Ulterior, în 2007, a fost preluată de RAFO Onești și delistată de la bursă, dar proprietarul indirect Iakov Goldovsky a demarat în 2013 procesul de dezmembrare și valorificare a activelor. În 2019, Rafinăria Dărmănești a fost declarată în faliment^[55], iar în urma fostei rafinării au rămas acum doar deșeuri periculoase[56].

Foraj Sonde Videle (simbol bursier FOJE)^[57] s-a listat pe RASDAQ în decembrie 1996 și a fost transferată pe AeRO în septembrie 2015. Specializată în forajul și extracția de petrol și gaze, Foraj Sonde Videle a fost înființată în 1991^[58] prin preluarea patrimoniului unei societăți din 1983.

Compania a fost controlată mult timp de Sever-Florian Raicu, fost broker la Carpatica Invest, care în 2013 a preluat pachetul majoritar de acțiuni^[59] de la Dafora Mediaș (DAFR).

Mai târziu, acesta și-a majorat participația până la 83,7%, dar în martie 2024 a vândut 8,9% de acțiuni către Nicrox Consult și 16,1% către First All Energy Europe (Adrian Crețoiu), iar în octombrie 2024 a cedat 32,9% din participație către Inspire Asset Management (Iulian Stanciu, eMAG)^[60].

În 2025, multe dintre contractele Foraj Sonde Videle sunt semnate cu societăți ca Romgaz sau OMV Petrom^[61], iar compania își extinde activitatea prin achiziții^[62] și noi piețe^[63], intrând din nou în atenția investitorilor.

Dafora Mediaș (simbol bursier DAFR)^[64] a fost una dintre cele mai importante companii românești specializate în servicii de foraj onshore pentru petrol, gaze naturale și ape geotermale. Și-a început activitatea în 1902 ca filială a Companiei Naționale de Gaz (CNG), ulterior Regia Autonomă Romgaz Mediaș (RARM), dar a luat ființă în 1994 în urma reorganizării RARM.

În 1995 compania a fost privatizată, iar în decembrie 1996 a fost listată pe RASDAQ. În 2003, Gheorghe Călburean a devenit acționar majoritar, deținând 49,96% din acțiuni, iar în februarie 2008 a transferat emitentul pe BVB.

De la liderul pieței în anii 2000, cu activitate peste granițe și clienți ca Romgaz și Petrom, Dafora și-a cerut insolvența în vara anului 2015^[65] invocând scăderea prețului barilului de petrol și datoriile mari.

În octombrie 2023, Tribunalul Sibiu a dispus intrarea în faliment^[66], în acționariat fiind și Foraj Sonde Craiova (FOSB) cu o participație de 13%. Compania a ieșit de la tranzacționare după 28 de ani^[67], în iunie 2024, iar platforma industrială a fost scoasă la licitație[68].

O altă companie a cărei soartă a fost falimentul și delistarea de la bursă este Petrolsub^[69], o rafinărie cu o capacitate modestă, dar cu o importanță regională semnificativă. Rafinăria a fost pusă în funcțiune în 1969 la Suplacu de Barcău, județul Bihor, sub denumirea de Rafinăria Crișana, având o capacitate de prelucrare de 300.000 de tone pe an.

În 1991 a fost transformată în societate pe acțiuni, iar în 1995 a fost privatizată^[70], pachetul majoritar de acțiuni (50,99%) fiind preluat de Euro Trading Chemicals pentru 10 miliarde de lei. Petrolsub a fost listată pe RASDAQ sub simbolul PSUB^[71] în februarie 1997, iar în mai 1998 a realizat transferul pe BVB sub simbolul PTS^[72].

În perioada 2001-2004, Petrolsub a fost administrată de Petrom pentru recuperarea creanțelor, iar în 2005 a intrat în insolvență^[73] din cauza datoriilor acumulate, în special către Petrom și statul român. Anul 2005 a coincis și cu retragerea de la tranzacționare a acțiunilor.

În aprilie 2007, Petrolsub a fost declarată în faliment, iar activele au fost scoase la vânzare^[74], fiind cumpărate de Ecodiesel, care la rândul ei a intrat în faliment. La acel moment, în acționariatul Petrolsub erau Eurohouse SRL București și Fertinvest Ltd Insulele Virgine (43,65%), Euro Trading Chemicals București (7,55%), dar și fostul ministru de interne Vasile Blaga^[75].

Rafinăria Steaua Română (simbol bursier STRO)^[76] a fost considerată la înființarea din 1895 cea mai cea mai modernă și cea mai mare rafinărie din Europa^[77], glorie care a continuat și în perioada interbelică.

În Al Doilea Război Mondial, singura rafinărie din țară care producea parafină a fost un obiectiv strategic și a suferit distrugeri semnificative, având nevoie de patru ani pentru a se reface după război.

În 1948, rafinăria a fost naționalizată de regimul comunist, pentru a fi privatizată începând cu 1994. Pachetul majoritar de acțiuni a intrat în posesia firmei Omnimpex Chemicals în 1997, iar în anii 2000 compania s-a confruntat cu diverse blocaje financiare.

În 2013, Rafinăria Steaua Română a intrat în insolvență, iar ulterior activele au fost scoase la vânzare^[78]. Instanța a dispus intrarea în faliment și dizolvarea în 2021^[79], când Soceram Câmpina a cumpărat o parte din active^[80]. În ultimii ani, fosta platformă a intrat într-un proces de transformare într-un spațiu urban modern^[81].

Transgex (simbol bursier TRNG)^[82] din Oradea este liderul românesc în exploatarea apelor geotermale^[83], dar desfășoară și lucrări de foraj pentru hidrocarburi, colaborând cu companii ca Romgaz sau Petrom.

Transgex a fost fondată în 1959 în Bihor prin reorganizarea Departamentului pentru Metale Rare, iar în 1991 a luat ființă Transgex Cluj prin preluarea integrală a patrimoniului fostei Întreprinderi de Prospecțiuni și Explorări Geologice (IPEG) Cluj.

Transgex a fost adusă pe RASDAQ în noiembrie 1997 și a fost privatizată în anul 2000, fiind preluată de Dafora Services Mediaș. Ulterior, aceasta s-a transferat pe SIBEX în august 2015^[84] și mai apoi pe piața AeRO în noiembrie 2017^[85].

În prezent, Transgex este controlată în proporție de 96,7% de Binderbubi Turism, marcă hotelieră românească deținută de compania Daflog, parte a grupului Dafora Turism al omului de afaceri Gheorghe Călburean.

Prospecțiuni (simbol bursier PRSN)^[86] este principalul furnizor de servicii geofizice si geologice din Romania si sud-estul Europei, având clienți în special din industria de petrol și gaze, precum Petrom, Romgaz, Lukoil sau ExxonMobil. Începuturile Prospecțiuni pleacă din 1950^[87], când a fost înființată Întreprinderea de Prospecțiuni și Laboratoare (IPL).

În 1981, aceasta a fuzionat cu Întreprinderea de Prospectări Geologice și Geofizice pentru Hidrocarburi (IPGGH), iar în 1991 a devenit societate pe acțiuni și și-a schimbat numele în Prospecțiuni. Compania a intrat la tranzacționare pe RASDAQ în noiembrie 1997, iar în anul 2000 a fost privatizată.

La privatizare s-a remarcat omul de afaceri Ovidiu Tender, care în timp și-a majorat participația prin Tender SA până la 55,7% din acțiuni. Longshield Investment Group, fosta SIF Muntenia, are o participație de 11,8%. În august 2015, compania a realizat transferul pe segmentul AeRO.

În 2016, Prospecțiuni a intrat în insolvență^[88] la propria cerere pe fondul unei crize acute de lichidități, dar în 2022 a ieșit din insolvență^[89] după un proces de reorganizare. În ultimii 10 ani, Prospecțiuni București a derulat operațiuni și în alte țări din Europa, dar și în Africa și Asia^[90].

Compania Energopetrol (smbol bursier ENP)^[91] a luat ființă ca societate pe acțiuni în 1990, însă rădăcinile ei se întind până în anul 1898, când la București a fost înființată Societatea Română pentru Întreprinderi Electrice și Industriale^[92], preluând obligațiile Societății Electrice pe Acțiuni, fosta Lahmeyer din Frankfurt am Main.

În 1921, aceasta s-a transformat în Electrica – Societate Anonimă Română, iar în 1931 și-a stabilit sediul la Câmpina. În 1937, compania a fuzionat cu Concordia – Societate Anonimă Română pentru Industria Petrolului, activitatea continuând sub denumirea Concordia – Departamentul Electrica.

La naționalizarea din 1948, compania a devenit Sevrompetrol – Departamentul Electrica^[93] și, în același timp, era fondată Școala Energetică din Câmpina, actualul Liceu Tehnologic Energetic. În 1951, compania a fost transformată în Trustul Energopetrol Câmpina, cu activitate în construcția rețelelor și executarea instalațiilor electroenergetice pentru Ministerul Petrolului.

După reorganizarea din 1990, Compania Energopetrol a luat drumul bursei în ianuarie 1998, venind pe piața principală a BVB. După o perioadă de creștere în anii 2000, Compania Energopetrol a început să aibă dificultăți financiare, intrând în insolvență în vara anului 2013^[94], iar astăzi se află în reorganizare judiciară și se tranzacționează pe rulaje modice la bursă. Cel mai mare pachet de acțiuni, 48,8%, este deținut din 1999 de Asociația Salariaților Energopetrol.

Luna februarie a anului 1998 aducea la Bursa de Valori București compania Oil Terminal (simbol bursier OIL)^[95], cel mai mare terminal pentru import-export de țiței, produse petroliere și petrochimice la nivel național, ocupând o poziție strategică în zona Mării Negre.

În 1957, statul a înființat Întreprinderea Baza a III-a Petrol Constanța, responsabilă cu activitățile de export și cele interne în domeniul petrolier din Dobrogea, entitate care în 1971 s-a transformat în I.C.L.P.Ch.P. – Chimpex, având ca obiectiv condiționarea și livrarea produselor chimice și petroliere.

Aceasta s-a divizat în două entități în 1990: Chimpex Constanța și Întreprinderea pentru Condiționarea Țițeiului și Produselor Petroliere. Cea din urmă a devenit Oil Terminal în 1991^[96]. În 2023, statul român, prin Ministerul Energiei, și-a majorat participația de la 59,6% la 87,8%^[97] printr-o majorare de capital în care aportul au fost terenuri. Ceilalți acționari au preferat diluarea deținerilor.

Rafinăria Astra Română (simbol bursier ASP)^[98] are de asemenea o istorie complexă, marcată de evoluții economice și schimbări de acționariat semnificative. Fondată în 1880 ca o modestă fabrică de petrol la marginea Ploieștiului^[99], Astra a evoluat rapid, iar în 1909 a fuzionat cu Societatea Regatul Român, formând astfel Astra Română.

Noua entitate a fost susținută de capital olandez prin Royal Dutch Shell și de investitori locali influenți, precum Grigore Cantacuzino, cunoscut și ca „Nababul”^[100].  Astra Română a fost una dintre cele mai importante rafinării din România în perioada interbelică, cu o capacitate de 1,6 milioane de tone, dar a suferit pagube mari în timpul Primului Război Mondial.

După război, Astra Română a fost naționalizată în 1948, iar în 1997 a fost privatizată prin preluarea pachetului majoritar de acțiuni de către compania InterAgro, deținută de Ioan Niculae.

În septembrie 1998, Astra Română a fost adusă pe RASDAQ, dar după privatizare rafinăria a întâmpinat probleme economice și a intrat în conservare în 2004. Zece ani mai târziu, Rafinăria Astra Română a intrat în procedura insolvenței^[101], stare în care se află și astăzi. Acțiunile sunt suspendate de la tranzacționare din vara anului 2014, dar compania a realizat totuși transferul pe piața AeRO în septembrie 2015^[102].

Sfârșitul anilor 2000 a adus pe bursă și Petrolexportimport (simbol bursier PEI)^[103], cândva cel mai mare trader petrolier al României. Compania a fost înființată în 1948, la începutul perioadei comuniste, pentru a facilita comerțul exterior cu produse petroliere.

Petrolexportimport s-a transformat în societate pe acțiuni în 1991, iar în ianuarie 1999 acțiunile companiei au fost listate pe BVB. Controlul majoritar de 51% a fost preluat în anul 2000 de Laird Resources Ltd.^[104], un operator britanic în comerțul cu petrol care ulterior și-a majorat participația la 76,7%.

După privatizare, compania a înregistrat o scădere constantă a activității, iar în 2018 a intrat în faliment^[105], când președinte era Alexandru Popescu, fiul lui Ovidiu Popescu^[106], care a preluat conducerea după 1990. Ca urmare a falimentului, acțiunile au fost retrase de la tranzacționare în ianuarie 2019.

Concluzie

Anii ‘90 au fost marcați de haos instituțional, falimente răsunătoare și o bursă aflată mai degrabă în stadiu experimental, cu puține companii relevante și lichiditate redusă. Abia în anii 2000 au început să apară listările semnificative din sectorul de petrol și gaze, unele dintre ele transformatoare pentru piața de capital românească. Acestea, alături de reformele structurale și de interesul crescut al investitorilor instituționali, au dus la conturarea unei piețe mai mature, aspecte detaliate în partea a doua a articolului.

Acest articol a fost publicat în mai 2025.

Citește continuarea: Istoria petrolului la bursă (II). Era post-2000: reforma pieței de capital și primele listări de răsunet.Află povestea completă a drumului companiilor de oil&gas din România la bursă în acest episod dublu din seria „Energia României, powered by E-INFRA”.

💡 ENERGIA ROMÂNIEI este un proiect editorial BusinessPedia, realizat cu sprijinul grupului E-INFRA, prin care documentăm istoriile, evenimentele și subiectele care definesc trecutul, prezentul și perspectivele de viitor ale sistemului energetic din România.

[1] https://www.businessmagazin.ro/actualitate/25-de-ani-de-capitalism-ca-in-vest-aplicat-in-romania-bursa-de-19136593

[2] https://stirileprotv.ro/stiri/dupa-30-de-ani/industria-romaniei-dupa-30-de-ani-de-capitalism.html

[3] https://www.avocatnet.ro/t17272/privatizare-companii-de-stat.html

[4] https://www.zf.ro/burse-fonduri-mutuale/consultant-companiile-de-pe-rasdaq-nu-au-dovedit-ca-inteleg-bursa-majoritatea-sunt-doar-active-imobiliare-13772555

[5] https://www.bursa.ro/rasdaq-s-a-sinucis-traiasca-bursa-44056612

[6] https://www.bvb.ro/AboutUs/MediaCenter/PressItem/The-first-Companies-from-Rasdaq-transferring-to-the-AeRO-market/3969

[7] https://www.bursa.ro/sibex-sibex-continua-sa-aduca-la-tranzactionare-noi-societati-pe-ats-26916721

[8] https://www.zf.ro/burse-fonduri-mutuale/bursa-de-valori-bucuresti-introduce-emitentii-transferati-de-la-sibex-pe-piata-aero-baza-categorie-nou-introdusa-16762417

[9] https://bvb.ro/FinancialInstruments/Details/FinancialInstrumentsDetails.aspx?s=PETZ

[10] https://www.omvpetrom.com/ro/despre-noi/ce-facem/rafinare-si-marketing/rafinaria-petrobrazi

[11] https://web.archive.org/web/20251223193817/https://www.omvpetrom.com/ro/media/presa/2024/rafinaria-petrobrazi-aniverseaza-90-de-ani-si-se-pregateste-pentru-viitorul-transportului-

[12] https://bvb.ro/FinancialInstruments/Details/FinancialInstrumentsDetails.aspx?s=ARPI

[13] https://adevarul.ro/stiri-locale/pitesti/arpechim-renaste-sub-aripa-oltchim-fost-director-1765393.html

[14] https://www.zf.ro/companii/petrom-inchide-permanent-rafinaria-arpechim-pentru-ca-nu-a-gasit-un-cumparator-credibil-8096312

[15] https://www.agerpres.ro/160aniderafinare/2016/12/11/160-de-ani-de-rafinare-arpechim-una-dintre-cele-mai-mari-rafinarii-din-tara-transformata-in-depozit-de-carburanti-11-08-46

[16] https://adevarul.ro/stiri-locale/pitesti/soarta-arpechim-ultima-mare-rafinarie-comunista-2252275.html

[17] https://www.money.ro/o-bucata-din-ultima-petrochimie-comunista-din-romania-vanduta-pe-cateva-milioane-de-euro/

[18] https://bvb.ro/FinancialInstruments/Details/FinancialInstrumentsDetails.aspx?s=PTRM

[19] https://bvb.ro/FinancialInstruments/Details/FinancialInstrumentsDetails.aspx?s=VEGA

[20] https://www.economica.net/rafinaria-vega-ploiesti-implineste-110-ani-o-istorie-cu-nemti-care-cu-boi-inventii-bombe-nationalizare-si-privatizare-p_110393.html

[21] https://bvb.ro/FinancialInstruments/Details/FinancialInstrumentsDetails.aspx?s=PESA

[22] https://www.rompetrol.com/ro/cine-suntem/istorie/istoria-grupului

[23] https://bvb.ro/FinancialInstruments/Details/FinancialInstrumentsDetails.aspx?s=ROPE

[24] https://adevarul.ro/economie/istoria-de-peste-40-de-ani-a-rompetrol-cum-a-1674192.html

[25] https://bvb.ro/FinancialInstruments/Details/FinancialInstrumentsDetails.aspx?s=RRC

[26] https://www.energynomics.ro/kmg-international-rompetrol-de-15-ani-parte-a-kazmunaygas/

[27] https://ziare.com/rompetrol/stiri-rompetrol/grupul-rompetrol-vrea-sa-preia-in-intregime-rafinaria-vega-367628

[28] https://www.bursa.ro/rompetrol-group-si-a-sporit-detinerea-la-rompetrol-bucuresti-la-98-99-procente-2504436

[29] https://www.mediafax.ro/economic/rompetrol-a-preluat-integral-rafinaria-vega-4027488

[30] https://bvb.ro/FinancialInstruments/Details/FinancialInstrumentsDetails.aspx?s=PELY

[31] https://petrotel.lukoil.com/ro/About/History

[32] https://www.stiripesurse.ro/cum-a-pus-lukoil-mana-pe-rafinaria-petrotel-ploie-ti_935503.html

[33] https://www.digi24.ro/special/campanii-digi24/romania-furata/romania-furata-culisele-scandalului-lukoil-416041?

[34] https://www.observatorulph.ro/economic/2738194-120-de-ani-de-istorie-a-rafinariei-petrotel-lukoil-sa-din-ploiesti

[35] https://adevarul.ro/economie/ce-inseamna-petrotel-lukoil-pentru-romania-3500-1569085.html

[36] https://legislatie.just.ro/Public/DetaliiDocument/81264

[37] https://bvb.ro/FinancialInstruments/Details/FinancialInstrumentsDetails.aspx?s=COMI

[38] https://www.money.ro/titlurile-condmag-au-debutat-la-bursa-la-cotatia-de-2-50-lei/

[39] https://romanialibera.ro/investigatii-romania-libera/condmag-brasov-se-listeaza-la-categoria-i-a-bvb-56991/

[40] https://www.zf.ro/burse-fonduri-mutuale/condmag-a-intrat-in-insolventa-dupa-ce-a-scazut-pe-bursa-cu-70-intr-o-luna-14618191

[41] https://www.profit.ro/povesti-cu-profit/financiar/piata-de-capital/actiunile-condmag-si-au-triplat-valoarea-pana-la-jumatatea-sesiunii-de-tranzactionare-la-revenirea-pe-bursa-dupa-2-ani-si-jumatate-17953526

[42] https://bvb.ro/FinancialInstruments/Details/FinancialInstrumentsDetails.aspx?s=ARAX

[43] https://www.capital.ro/armax-ia-bani-de-la-bursx103-pentru-a-cuceri-siberia-102276.html

[44] https://www.energynomics.ro/armax-gaz-medias-intra-insolventa-cu-datorii-de-24-mil-euro/

[45] https://www.transilvaniabusiness.ro/2021/02/24/schimbare-de-actionar-la-armax-gaz-vine-hodis-pleaca-vescan/

[46] https://bvb.ro/FinancialInstruments/Details/FinancialInstrumentsDetails.aspx?s=RAFO

[47] https://bvb.ro/FinancialInstruments/Details/FinancialInstrumentsDetails.aspx?s=RAF

[48] https://adevarul.ro/economie/s-a-decis-soarta-rafo-onesti-rafinaria-ajunge-la-1601568.html

[49] https://www.zf.ro/burse-fonduri-mutuale/aproape-de-capatul-drumului-rafo-onesti-nu-a-gasit-niciun-investitor-ca-sa-reporneasca-activitatea-dupa-sapte-ani-14699654

[50] https://hotnews.ro/gruia-stoica-a-preluat-platforma-rafo-unde-va-dezvolta-cel-mai-mare-centru-logistic-pentru-containere-si-produse-petroliere-245673

[51] https://www.libertatea.ro/stiri/romania-a-fost-condamnata-sa-i-plateasca-85-de-milioane-oligarhului-rus-care-a-fost-proprietar-rafo-onesti-un-oligarh-rus-5135431

[52] https://bvb.ro/FinancialInstruments/Details/FinancialInstrumentsDetails.aspx?s=RADY

[53] https://www.ziarulevenimentul.ro/stiri/moldova/rafinaria-darmanesti-scoasa-la-licitatie–217431067.html

[54] https://ziaruldebacau.ro/rafinaria-darmanesti-datoreaza-aproape-9-000-de-miliarde-de-lei-la-furnizori-si-bugetul-statului/

[55] https://reporterglobal.ro/faliment-cu-lumini-si-umbre-rusesti-si-servicii-secrete/

[56] https://jurnalul.ro/special-jurnalul/guvern-exproprieri-inchide-depozite-deseuri-foste-rafinarii-combinate-chimice-939354.html

[57] https://bvb.ro/FinancialInstruments/Details/FinancialInstrumentsDetails.aspx?s=FOJE

[58] https://wiki.machteam.ro/index.php/FORAJ_SONDE_SA_VIDELE

[59] https://www.bursa.ro/dafora-isi-vinde-participatia-de-la-foraj-sonde-videle-41328127

[60] https://www.zf.ro/burse-fonduri-mutuale/bursa-compania-de-foraj-petrolier-foraj-sonde-din-videle-a-semnat-un-22291050

[61] https://www.zf.ro/burse-fonduri-mutuale/bursa-compania-de-foraj-petrolier-foraj-sonde-din-videle-a-cumparat-22786156

[62] https://www.zf.ro/burse-fonduri-mutuale/bursa-compania-de-foraj-petrolier-foraj-sonde-din-videle-intra-pe-22776420

[63] https://www.zf.ro/burse-fonduri-mutuale/spune-iulian-portasa-ceo-inspire-asset-management-vehiculul-22530819

[64] https://bvb.ro/FinancialInstruments/Details/FinancialInstrumentsDetails.aspx?s=DAFR

[65] https://www.turnulsfatului.ro/2015/06/19/mediasul-avea-o-firma-lider-in-romania-pe-piata-forajelor-liderul-a-intrat-in-insolventa-la-jumatate-din-valoare-30996/

[66] https://www.zf.ro/burse-fonduri-mutuale/lovitura-pentru-investitori-compania-de-foraj-dafora-intra-in-22152702

[67] https://www.zf.ro/burse-fonduri-mutuale/sfarsitul-unei-ere-dafora-medias-la-care-omul-de-afaceri-gheorghe-22406068

[68] https://www.profit.ro/povesti-cu-profit/energie/platforma-industriala-dafora-scoasa-la-licitatie-21804580

[69] https://reporterpursisimplu.ro/rafinaria-crisana-candva-o-bijuterie-a-industriei-petroliere-romanesti/

[70] https://www.cotidianul.ro/radiografia-unui-sector-care-s-a-diluat-in-25-de-ani/

[71] https://bvb.ro/FinancialInstruments/Details/FinancialInstrumentsDetails.aspx?s=PSUB

[72] https://bvb.ro/FinancialInstruments/Details/FinancialInstrumentsDetails.aspx?s=PTS

[73] https://romanialibera.ro/special/cronica-unei-naluci-petrolsub-sa-suplacu-de-barcau-13658/

[74] https://romanialibera.ro/special/avantaj-client-la-vanzarea-petrolsub-107529/

[75] https://hotnews.ro/lichidare-haotica-la-petrolsub-816363

[76] https://bvb.ro/FinancialInstruments/Details/FinancialInstrumentsDetails.aspx?s=STRO

[77] https://adevarul.ro/stiri-locale/ploiesti/steaua-romana-cea-mai-moderna-rafinarie-a-europei-1718634.html

[78] https://actualitateaprahoveana.ro/aph-cultural/55850-o-fundatie-internationala-solicita-ministerului-culturii-conservarea-si-punerea-in-valoare-a-fostei-rafinarii-steaua-romana-campina

[79] https://adevarul.ro/stiri-locale/ploiesti/cea-mai-veche-rafinarie-din-romania-a-pus-lacatul-2079765.html

[80] https://www.money.ro/dupa-100-de-ani-de-poluare-va-ajunge-zona-verde-soceram-cumpara-cea-mai-veche-rafinarie-din-romania-si-din-europa/

[81] https://www.economica.net/rafinaria-steaua-romana-din-campina-cea-mai-veche-din-romania-isi-deschide-portile-pentru-turisti-la-127-de-ani-de-la-infiintare_582913.html

[82] https://bvb.ro/FinancialInstruments/Details/FinancialInstrumentsDetails.aspx?s=TRNG

[83] https://transgex.ro/index.php/ro/190-liderul-din-romania-in-exploatarea-apelor-geotermale

[84] https://www.bursa.ro/sibex-sibex-continua-sa-aduca-la-tranzactionare-noi-societati-pe-ats-26916721

[85] https://www.bvb.ro/AboutUs/MediaCenter/PressItem/18-companies-transferred-from-Sibex-will-start-trading-on-the-AeRO-market-of-BVB-from-November-23rd/4659

[86] https://bvb.ro/FinancialInstruments/Details/FinancialInstrumentsDetails.aspx?s=PRSN

[87] https://www.euroinsol.eu/portfoliu/prospectiuni-sa

[88] https://hotnews.ro/prospectiuni-sa-companie-controlata-de-ovidiu-tender-a-intrat-in-insolventa-administrator-judiciar-va-fi-euro-insol-478040

[89] https://www.bursa.ro/prospectiuni-sa-a-iesit-din-insolventa-09303645

[90] https://www.prospectiuni.com/ro/questions

[91] https://bvb.ro/FinancialInstruments/Details/FinancialInstrumentsDetails.aspx?s=ENP

[92] https://www.distributie-energie.ro/sucursala-ploiesti/

[93] https://campinatv.ro/News/Article/56883ea5-0cd5-4453-9f33-d417fbe114b6_campina-romania-100-sediul-energopetrol-la-inceputul-anilor-30-in-timpul-constructiei-si-astazi

[94] https://www.energyreport.ro/index.php/2013-stiri-pline-de-energie/2013-stirile-pline-de-energie/2013-contabilitate-si-fiscalitate/1054-administratorul-judiciar-al-energopetrol-arunca-vina-insolventei-societatii-pe-criza-dar-si-pe-comportamentul-anticoncurential-al-marilor-multinationale-energetice

[95] https://bvb.ro/FinancialInstruments/Details/FinancialInstrumentsDetails.aspx?s=OIL

[96] https://regielive.net/proiecte/banci/analiza-gestiunii-portofoliului-de-actiuni-listate-la-bvb-93838.html

[97] https://www.profit.ro/povesti-cu-profit/energie/statul-roman-si-a-majorat-substantial-participatia-la-oil-terminal-ceilalti-actionari-au-preferat-sa-si-dilueze-participatiile-21098980

[98] https://bvb.ro/FinancialInstruments/Details/FinancialInstrumentsDetails.aspx?s=ASP

[99] https://adevarul.ro/stiri-locale/ploiesti/fascinanta-poveste-a-primei-rafinarii-din-romania-1606129.html

[100] https://dilemaveche.ro/sectiune/la-fata-timpului/a-fost-odata-astra-romana-633473.html

[101] https://www.bursa.ro/rafinaria-astra-romana-intra-in-insolventa-23840421

[102] https://www.bursa.ro/rafinaria-astra-romana-se-muta-pe-aero-desi-este-in-insolventa-24008721

[103] https://bvb.ro/FinancialInstruments/Details/FinancialInstrumentsDetails.aspx?s=PEI

[104] https://www.capital.ro/privatizarea-petrolexportimport-poate-salva-petromidia-2085.html

[105] https://hotnews.ro/compania-petrolexportimport-una-dintre-cele-mai-vechi-din-romnia-intra-n-faliment-354102

[106] https://jurnalul.ro/bani-afaceri/economia/mii-de-cuponari-inselati-petrolistii-lui-ceausescu-imbogatiti-de-un-faliment-790958.html