Cum s-a rescris distribuția de energie în România după 1990, de la monopol la tranzacții în serie

Sectorul energetic din România a trecut prin transformări profunde după revoluția din decembrie 1989. Fostele întreprinderi socialiste au devenit societăți comerciale sau regii autonome după 1990, însă perioada de tranziție a fost una complicată.

România moștenea o infrastructură care a fost construită în logica unei economii planificate. Producția, transportul și distribuția de energie electrică, gaze și petrol erau controlate de stat prin entități mamut create să deservească o industrie intensivă și centralizată.

Transformarea economiei în primii ani de capitalism postdecembrist și modul în care primele guverne au încercat să păstreze controlul asupra pieței de energie au generat pierderi masive în aceste noi societăți comerciale și regii autonome, ceea ce a generat ^[1] nevoia pentru deschiderea pieței către investitori privați.

Au urmat fragmentări, privatizări, investiții, extinderi și tranzacții care au redefinit modul în care arată sectorul de energie. În acest episod din „Energia României”, powered by E-INFRA, BusinessPedia prezintă tranzacțiile-cheie care au rescris distribuția de energie din 1990 până azi, de la privatizări la noii investitori.

Energie electrică: de la RENEL la a doua generație de tranzacții

Producția, transportul și distribuția de energie electrică au fost controlate de stat începând cu anul 1990 prin Regia Autonomă de Electricitate (RENEL). În 1998, statul a separat activitățile nucleare și a reorganizat RENEL în CONEL (Compania Națională de Electricitate).

CONEL era formată din Electrica, pentru distribuție și furnizare de energie electrică, Termoelectrica, pentru producerea de energie electrică și termică în termocentrale și Hidroelectrica, pentru producerea de energie în hidrocentrale.

În anul 2000, CONEL a fost împărțită în Electrica, Termoelectrica, Hidroelectrica și Transelectrica, cu rol de operator de transport și sistem. Apare astfel și OPCOM, operatorul pieței de energie.

Statul a divizat în 2002 compania Electrica în 8 filiale de distribuție și furnizare a energiei electrice, împărțite ^[3] pe regiuni: Dobrogea, Oltenia, Moldova, Banat, Muntenia Sud, Muntenia Nord, Transilvania Sud și Transilvania Nord.

În următorii ani, cinci dintre aceste filiale au făcut subiectul unor privatizări istorice, în timp ce restul au rămas la Electrica, care s-a dezvoltat până astăzi ca o companie în care statul român este acționar majoritar.

Privatizările au fost gândite pe de o parte pentru a aduce venituri la bugetul de stat, iar pe de altă parte pentru a atrage în România investitori puternici care să ajute la modernizarea industriei energetice. Totodată, privatizările au venit în contextul în care România se pregătea să adere la Uniunea Europeană.^[4]

Ce înseamnă distribuție?

Piața de energie este formată din producători, transportatori, distribuitori, furnizori și consumatori. Fluxul tehnic al energiei implică producătorul, transportatorul și distribuitorul, în timp ce fluxul comercial implică tranzacționarea energiei, comercializarea și facturarea, adică furnizorul.

Altfel spus, distribuitorii sunt cei care preiau energia de la transportator și o duc până la consumatori, însă furnizorii sunt cei care fac contractele cu distribuitorii și care vând către consumatori. Distribuitorul investește în întreținerea și modernizarea rețelelor, se ocupă de branșarea noilor consumatori, de instalarea și citirea contoarelor și de soluționarea avariilor.^[2]

Distribuția de energie după 1990 – tranzacțiile pe piața de energie electrică

2004 – Privatizarea Electrica Banat și Electrica Dobrogea

În iulie 2004, statul român a semnat contractul de privatizare prin care grupul italian Enel a cumpărat pachetul majoritar de acțiuni în Electrica Banat și în Electrica Dobrogea, într-o tranzacție ^[5] de 111,8 mil. euro, din care 69,1 mil. euro pentru Banat și 42,7 mil. euro pentru Dobrogea.

Enel a virat banii abia după ce statul român a semnat cu mai multe instituții bancare internaționale garanții pentru acoperirea riscurilor în cazul în care statul modifica reglementările cu privire la distribuția și furnizarea de energie. Atunci când a preluat cele două companii, grupul italian Enel a anunțat investiții de 1 miliard de euro într-o perioadă de 15 ani.^[6]

2005 – privatizarea Electrica Oltenia

În aprilie 2005, statul a semnat privatizarea Electrica Oltenia prin vânzarea unui pachet de acțiuni către grupul CEZ din Cehia, într-o privatizare de 151 mil. euro formată dintr-o achiziție de acțiuni și o majorare de capital, în urma cărora cehii au devenit acționari majoritari.

Aceasta a fost una dintre privatizările de referință din piața de energie, întrucât Electrica Oltenia era cea mai mare dintre cele opt filiale Electrica, cu aproape 1,38 de milioane de consumatori în șapte județe.^[7] În anii următori, CEZ și-a extins controlul asupra companiei și a continuat investițiile timp de un deceniu și jumătate până la un exit parțial.

2005 – privatizarea Electrica Moldova

Statul român a semnat în 2005 privatizarea Electrica Moldova către grupul german E.ON, într-o tranzacție de peste 100 de milioane de euro în urma căreia E.ON Energie a devenit acționarul majoritar al companiei.

Electrica Moldova avea 1,2 milioane de consumatori în portofoliu.^[8] Electrica Moldova a devenit E.ON Energie România, iar grupul german a continuat investițiile și s-a extins ulterior și pe piața de gaz. În 2024 au apărut informații legate de o posibilă vânzare a activităților E.ON România.^[9]

2008 – privatizarea Electrica Muntenia Sud

Grupul italian Enel a câștigat în 2006 licitația pentru privatizarea Electrica Muntenia Sud, singura ^[10] companie de distribuție și furnizare care acoperea Bucureștiul, cu o ofertă de 820 de milioane de euro.

Electrica Muntenia Sud avea aproximativ 1,1 milioane de clienți la momentul tranzacției, în București, Ilfov și Giurgiu. Tranzacția a dublat prezența Enel ^[11] în România, grupul italian ajungând astfel la 2,5 milioane de clienți. Grupul Enel s-a dovedit în următorii ani unul dintre cei mai mari investitori din sectorul energetic din România, înainte de exitul din 2023.^[12]

💡 NOTĂ: Din 2008, România a început să se conformeze la directivele europene care cereau statelor membre să separe operațiunile de furnizare, adică vânzarea către client, de cele de distribuție, adică transportul prin rețele. Aceste reglementări sunt importante pentru a înțelege în continuare structura tranzacțiilor.

2020 – Iese CEZ, intră MIRA

După ce a preluat Electrica Oltenia în 2005, grupul CEZ a continuat să investească în piața din România. Compania de distribuție a devenit Distribuție Energie Oltenia, iar activitatea de furnizare a fost separată conform reglementărilor.

În 2020, CEZ a ajuns la un acord pentru vânzarea activelor din România către australienii de la Maquarie Infrastructure and Real Assets (MIRA), într-o tranzacție estimată la 1,1 miliarde de euro.

Pe lângă distribuția de energie, tranzacția mai cuprindea ^[13] furnizarea de energie și un portofoliu de energie regenerabilă care includea Fântânele, cel mai mare marc eolian pe uscat din Europa. La finalul anului 2023, MIRA a vândut compania de furnizare CEZ Vânzare către grupul ceh Premier Energy.^[14]

2023 – Iese Enel, intră PPC

Grupul italian Enel a fost unul dintre cei mai importanți invesititori din sectorul de energie din România. A preluat trei dintre companiile de distribuție la privatizare și a investit în total 4,5 miliarde de euro în achiziții, rețele de distribuție, extindere, proiecte regenerabile și stații de încărcare.

În 2023, Enel a vândut activitățile din România către grupul Public Power Corporation (PPC) din Grecia, într-o tranzacție de 1,24 de miliarde de euro.^[15] Astfel, companiile de distribuție privatizate în anii 2000 au ajuns în anii 2020 la a doua generație de tranzacții.

**Harta distribuitorilor de energie electrică din România în 2024. sursa**: Federaţia Asociaţiilor Companiilor de Utilităţi din Energie (ACUE)

Gaze naturale: intrarea investitorilor

Perioada interbelică a adus mai multe exploatări noi de gaze naturale pe teritoriul României, dar și investiții în conducte noi. În perioada comunistă a fost înființat sistemul național de transport de gaz, s-a investit în conducte, iar gazul a fost folosit intensiv în industrie.

După Revoluție, prima restructurare importantă din industria gazelor naturale a venit în 1998, când Regia Autonomă Romgaz a fost transformată în Societatea Națională de Gaze Naturale Romgaz, cu mai multe filiale: trei societăți de exporare, producție și înmagazinare cu sediile la Mediaș, Târgu-Mureș și Ploiești și distribuție prin Distrigaz Sud și Distrigaz Nord.

Distribuția de energie după 1990 – tranzacțiile pe piața de gaze naturale

În anul 2000 a apărut Transgaz, ca urmare a separării activității de transport de restul activităților Romgaz.^[16] Distrigaz Sud și Distrigaz Nord au fost subiectul privatizărilor, iar în următorii 20 de ani piața avea să se dezvolte și să ajungă la un total de peste 30 de companii de distribuție în prezent.^[17]

2004 – Privatizarea Distrigaz Nord

Statul român a semnat în 2004 privatizarea distribuitorul de gaze naturale Distrigaz Nord către grupul german E.ON Ruhrgas, într-o tranzacție de 304 mil. euro ^[18] în urma căreia nemții au devenit acționari majoritari ai companiei de distribuție.

Procesul de privatizare a fost finalizat în 2005.^[19] Compania distribuia gaze naturale în 20 de județe din țară, către aproximativ 1,3 milioane de clienți din peste 1.000 de localități.

Distrigaz Nord a intrat în grupul E.ON, a devenit E.ON Distribuție România, iar în 2017 și-a schimbat numele în Delgaz Grid, ca parte a legislației europene ^[20] care cerea o separare mai clară între furnizare și distribuție. În 2024 au apărut informații legate de o posibilă vânzare a activităților E.ON România.^[21]

2004 – Privatizarea Distrigaz Sud

În 2004, statul român a semnat un acord pentru privatizarea Distrigaz Sud către grupul francez Gaz de France, printr-o tranzacție de 311 mil. euro în urma căreia investitorul francez a devenit acționar majoritar al distribuitorului de gaze naturale.

Compania distribuia gaze naturale în 20 de județe din țară, către aproape 900.000 de clienți.^[22] Privatizarea a fost finalizată în 2005.^[23] În anii următori, Gaz de France a devenit GDF Suez, în urma unui proces de fuziune, iar mai apoi s-a redenumit Engie, inclusiv în România.^[24]

În urma reorganizărilor, redenumirilor și a separării clare dintre furnizare și distribuție, Distrigaz Sud se numește în prezent Distrigaz Sud Rețele și deservește peste 2,2 milioane de clienți.^[25]

Petrol: primele privatizări din energie

Petrolul a pus România pe harta economică a lumii la începutul secolului XX, țara noastră fiind unul dintre primii producători de țiței ^[26] și chiar unul dintre cei mai mari din lume în secolul trecut.

După Revoluție, statul român a înființat în 1996 Compania Română de Petrol, care reunea toate cele 10 rafinării în funcțiune în România, majoritatea câmpurilor de extracție, precum și depozitele și benzinăriile PECO.

În 1997, opt dintre aceste rafinării au devenit societăți comerciale separate, pregătite pentru privatizare, în timp ce Petrobrazi Ploiești, Arpechim Pitești alături de sistemul de conducte și rețeaua de distribuție au format Societatea Națională a Petrolului Petrom.

Cele mai multe rafinării au fost preluate de investitori locali, investitori internaționali și oligarhi ruși. O parte din activitățile industriei petroliere au rămas sub controlul statului, cum a fost cazul ^[27] sistemului național de transport țiței și derivate prin conducte operat de Conpet.

Distribuția de energie după 1990 – tranzacțiile pe piața de produse petroliere

Pentru a marca și în cazul petrolului tranzacțiile-cheie care au rescris distribuția de energie după 1900, trebuie să înțelegem de la început că termenul „distribuție” are o nuanță diferită aici față de distribuția de electricitate sau gaze naturale.

Distribuția pentru produse petroliere cuprinde depozitele și terminalele petroliere, transportul rutier, feroviar sau prin conducte, precum și stațiile de distribuție, adică benzinăriile. Pentru context, cele mai mari lanțuri de benzinării din România de astăzi sunt controlate de OMV Petrom, Rompetrol, Lukoil, MOL și Socar.^[28]

2004 – Privatizarea Petrom

Statul român a semnat în 2004 privatizarea Petrom către grupul austriac OMV, într-o tranzacție prin care investitorul internațional devenea acționarul majoritar al companiei petroliere.

Austriecii de la OMV au plătit statului român 669 de milioane de euro pentru a prelua un pachet de acțiuni, operațiunea fiind urmată de o majorare de capital de 830 de milioane de euro. Tranzacția a fost una atipică, întrucât OMV, cu 5.000 de angajați, a preluat Petrom, cu 60.000 de angajați.^[29]

2007 – Vânzarea Rompetrol

Omul de afaceri Dinu Patriciu a vândut în 2007 ^[30] un pachet de 75% din acțiunile grupului Rompetrol către KazMunaiGaz, companie energetică de stat din Kazahstan, într-o tranzacție de 1,6 miliarde de dolari, sumă ^[31] care nu includea și datoriile grupului.

Presa de business vehicula în acei ani o valoare mai mare a tranzacției, care lua în calcul și datoriile de 660 de milioane de dolari ale Rompetrol, dar grupul kazah insista la acel moment că datoriile vor fi plătite la termen și nu sunt incluse în valoarea tranzacției.

În 2009, grupul KMG a preluat și restul de 25% din acțiunile Rompetrol, iar în următorii ani a pornit o întreagă dispută între acționarii kazahi și statul român, după ce investitorul ^[32] a decis că nu vrea să plătească datoria Rompetrol și a transformat-o în acțiuni, forțând statul român să devină acționar.

În prezent, KMG International deține peste 48% din Rompetrol, în timp ce statul român deține peste 44% prin Ministerul Energiei. Restul se împarte între alți acționari persoane juridice și persoane fizice.^[33]

Concluzie

Trecerea de la o economie centralizată la una de piață a rescris complet harta distribuției de energie din România. De la giganți de stat care controlau întregul flux energetic, țara a trecut printr-un proces complex de fragmentare, privatizare și liberalizare, însoțit de investiții masive și intrarea unor jucători internaționali de calibru.

Distribuția de electricitate, gaze și produse petroliere a devenit o piață dinamică, marcată de tranzacții istorice și de schimbări de generație în rândul investitorilor.

Astăzi, rețelele de distribuție nu mai sunt doar infrastructură, ci și terenuri strategice pentru digitalizare, eficiență energetică și tranziția verde. România a învățat în ultimii 30 de ani că distribuția nu înseamnă doar transportul energiei, ci și o verigă esențială în securitatea și sustenabilitatea sistemului energetic național.

Articol publicat în aprilie 2025.

💡 ENERGIA ROMÂNIEI este un proiect editorial BusinessPedia, realizat cu sprijinul grupului E-INFRA, prin care documentăm istoriile, evenimentele și subiectele care definesc trecutul, prezentul și perspectivele de viitor ale sistemului energetic din România.

[1] https://web.archive.org/web/20240702165329/https://www.engie.ro/wp-content/uploads/2016/09/Istoria-Energiei-Interior.pdf

[2] https://www.energynomics.ro/roluri-in-piata-de-energie-producatorul-transportatorul-distribuitorul-furnizorul-consumatorul/

[3] https://www.electrica.ro/grupul/despre/istoric/

[4] https://web.archive.org/web/20240702165329/https://www.engie.ro/wp-content/uploads/2016/09/Istoria-Energiei-Interior.pdf

[5] https://adevarul.ro/economie/compania-italiana-enel-a-cumparat-electrica-banat-1336896.html

[6] https://hotnews.ro/enel-a-cumparat-electrica-banat-si-electrica-dobrogea-845577

[7] https://hotnews.ro/electrica-oltenia-cea-mai-scumpa-privatizare-843883

[8] https://www.zf.ro/eveniment/e-on-semneaza-contractul-de-privatizare-la-electrica-moldova-2891727

[9] https://economedia.ro/breaking-e-on-cel-mai-mare-furnizor-de-gaze-din-romania-va-fi-cumparat-de-o-companie-controlata-direct-de-viktor-orban-cele-doua-companii-au-ajuns-la-un-acord-cine-este-compania-ungara.html

[10] https://www.capital.ro/enel-a-cumparat-675-din-electrica-muntenia-sud-pentru-820-milioane-euro-24043.html

[11] https://www.enel.com/media/explore/search-press-releases/press/2008/06/enel-acquires-full-management-control-of-electrica-muntenia-sud

[12] https://hotnews.ro/ce-se-va-ntmpla-cu-clientii-enel-dupa-ce-compania-si-a-vndut-operatiunile-din-romnia-grecilor-de-la-ppc-36770