Ar trebui să fie obligați antreprenorii de succes să facă bine, să dea înapoi societății? Cum răspund liderii de business

Liderii de business și companiile din economia românească au jucat tot timpul un rol important inclusiv în plan social și cultural, indiferent dacă și-au asumat acest lucru sau nu. Astăzi, dezbaterea despre rolul oamenilor de afaceri și despre impactul pozitiv pe care ar trebui să îl genereze aceștia este tot mai prezentă în mediul de business.

Ar trebui să fie obligați antreprenorii de succes să facă bine, să dea înapoi societății? Ar funcționa? Mai mulți lideri de business au răspuns la această provocare în contextul unei dezbateri organizate cu ocazia lansării unei noi ediții a cărții „Amintiri din trecutul negustoresc”, de D. Hagi Theodoraky, al doilea volum din colecția BusinessPedia.^[1]

„Modelul de afaceri și modelul de capitalism s-au schimbat fundamental în ultimii ani. Eu sunt un produs de educație corporate, companie multinațională, am crescut cu filosofia că o companie există din nouă motive, unul pentru a da acționarilor dividende și al doilea pentru a-și servi clienții”, a declarat Sorin Preda, fondator și CEO, Global Vision^[2], prezent la dezbatere.

Antreprenorul conduce unul dintre cei mai importanți jucători din piața imobiliară pe segmente precum logistic și comercial. În cele două decenii în care a construit Global Vision, filosofia business-ului s-a schimbat.

„De când am intrat eu în business ca angajat și până mi-am făcut propria companie și am reușit să o ridic, lucrurile astea au evoluat foarte mult. De ce? Pentru că mentalitatea colectivă a evoluat foate mult, politicile guvernamentale și non-guvernamentale au evoluat foarte mult, și-atunci discutăm de un cadru complet schimbat. Astăzi discutăm despre capitalismul stakeholderilor, al tuturor părților interesate”.

Totuși, Sorin Preda nu este de acord că antreprenorii sau liderii de business ar putea fi forțați sau presați pentru a face bine, pentru a avea un impact social pozitiv. Această atitudine și acțiunile care vin odată cu ea ar trebui să vină în mod „liber”.

Poți fi obligat să dai înapoi?

Cu ocazia lansării volumului „Amintiri din trecutul negustoresc”^[3] în cadrul Salonului Internațional de Carte Bookfest 2024, Ionuț Bonoiu, inițiatorul colecției BusinessPedia a organizat o dezbatere despre tradiție și inovație^[4] în afaceri, despre etică și responsabilitate în business, dar și despre rolul social al oamenilor de afaceri.

În cadrul dezbaterii, Fulga Dinu, country manager CPI PG România^[5], a fost de acord că liderii de business nu trebuie forțați și a subliniat că aceștia au deja inițiative prin care exercită un rol social.

„Eu fac lucrurile pentru că vreau să le fac și din tot mediul de business cu care interacționez nu cred că știu pe cineva care nu dă înapoi societății, într-o formă sau alta, fie că fac voluntariat, fie aleargă maratoane pentru o cauză, fie că dau bani, fie că sunt într-un board pe banii și pe timpul lor. Și nu e o obligație. Realmente, eu nu cunosc pe nimeni din societatea privată care să nu dea înapoi”.

De câțiva ani există la nivel global o tendință de a impune sub diferite forme o direcție de impact social pozitiv pentru liderii de business, mai ales când este vorba de factori sociali sau de mediu. Aceștia s-au concretizat deja prin paradigma ESG (mediu, social, guvernanță), dar și prin diferite obligații de măsurare și raportare a tipurilor de impact pe care le are o afacere.

„Nu cred că e vorba de aceste obligații pe ESG. Noi făceam bine cu mult înainte. Foarte bine că au apărut și cred că între noi în mediul de business faptul că postăm în online ce facem vine și cu un fel de contaminare. Vezi că unii au plantat copaci, zici hai să plantăm și noi copaci. E o contaminare în sensul bun. Dar eu nu sunt de acord să mai vină încă o obligație peste toate obligațiile pe care le avem deja”, a punctat Fulga Dinu.

Pe de altă parte, Andrei Diaconescu, unul dintre fondatorii^[6] dezvoltatorului imobiliar One United Properties, consideră că ar putea exista o anumită obligativitate cu privire la rolul social al mediului de business, însă este important și contextul creat de autorități.

„Voi încerca să fac o paralelă cu dezvoltarea imobiliară. La noi ca să scoți o autorizație de construire plătești o taxă, să zicem 10-15 euro/mp. Dacă vrei să faci același lucru în Milano, în Italia, plătești 500 euro/mp, însă tu decizi unde se duc banii, să faci un parc lângă, să amenajezi o școală, să faci o stradă, etc. Practic, dezvoltatorul are un input foarte precis în destinația banilor”.

El a subliniat că banii care vin prin astfel de măsuri nu ar trebui să fie administrați de stat, iar destinația lor ar trebui decisă tot de mediul de business. Mai mult, Diaconescu susține că ar trebui să existe o obligativitate care să implice mai multe companii, nu doar pe cele mari.

„Cred că ar trebui să existe o obligativitate. Motivul este că în momentul de față ESG fac doar companiile mari. Toți ceilalți cumva nu ajung să facă asta. Eu dacă vreau să fac un proiect mare într-un sector din București mi se cere să fac o școală, dar dacă cineva vrea să facă un bloc mic nu i se poate cere să facă școală, că nu are cum. Important este să se creeze această mentalitate la nivelul maselor, la nivelul întregii comunități, nu doar al celor care au depășit o anumită masă critică”.

De ce vorbim despre asta?

O astfel de obligativitate ar putea deveni problematică din punct de vedere constituțional dacă nu este proporțională și rezonabilă, punctează avocata Cristina Filip, managing partner, Filip & Company^[7], care a completat panelul de dezbateri. De aceea, România trebuie să lucreze la mentalitate.

„Cred că trebuie să cultivăm mentalitatea noastră de a avea un lucru în comun pe care să ne concentrăm împreună și să îl dezvoltăm și acel lucru să depășească interesul oricăruia dintre noi.”

Mai mult, ea este de părere că motivul pentru care există în spațiul public discuția ipotetică despre o „obligație de a da înapoi”, ține de lipsa educației și de lipsa unui proiect de țară.

„Cred că avem generații întregi de educat în acest spirit, generații care nu au văzut decât o societate deorganizată, care se îndepărta de un model centralizat, un fals colectivism unde în spatele ușilor închise era fiecare pentru sine, iar apoi un vacuum despre ce facem. Aici noi nu le-am propus tinerilor nimic, nu le-am propus să facem un proiect pe mai multe generații, așa-numitul proiect de țară.”

Mai departe, nici legislația nu ajută la cultivarea și dezvoltarea unei mentalități de a avea un lucru comun, de a crede într-o cauză și de a o susține. Spre exemplu, din 2025 dispare în mare parte posibilitatea de redirecționa o parte din impozitul pe venit către un ONG.

„Legislația nu este de ajutor și avem o intervenție legislativă recentă care de anul viitor interzice fiecărui individ să își redirecționeze acea parte din impozit cum făcea în fiecare an. Acea redirecționare era un mic exercițiu util pentru a te gândi cum poți tu să faci bine, ce asociație te influențează pe tine, în ce crezi tu, cu cine să te mai unești să faceți ceva împreună”.

Extinderea discuției despre rolul social al mediului de business a venit și în contextul în care creșterea economică din ultimii ani a adâncit în cele mai multe cazuri inegalitățile în loc să le reducă.

Dintr-o altă perspectivă, Cristina Filip crede că este vorba și despre o neîncredere că mediu privat are capacitatea de a genera proiecte cu impact social real pozitiv.

„Există o neîncredere că mediul privat ar putea să genereze proiecte de genul acesta, de fundație, de filantropie, de caritate, de impact social reale. Există o lipsa de încredere exprimată public față de capacitatea noastră de a acționa în acest fel și aici cred că ar trebui să corijăm discursul public. Ar trebui să cultivăm exemplele pozitive”.

Articol publicat în noiembrie 2024.

[1] https://hotnews.ro/educatia-financiara-pe-care-nu-o-nveti-la-scoala-cinci-carti-despre-bani-si-economie-pe-care-merita-sa-le-cauti-la-bookfest-916381

[2] https://businesspedia.ro/wiki/sorin-preda-fondator-si-ceo-global-vision/

[3] https://www.mediafax.ro/comunicate/jurnalistul-ionut-bonoiu-lanseaza-la-bookfest-pe-30-mai-22388553

[4] https://www.zf.ro/eveniment/povesti-antreprenoriat-ionut-bonoiu-lansat-volumul-reeditat-amintiri-22395371

[5] https://businesspedia.ro/wiki/fulga-dinu-country-manager-cpi-property-group/

[6] https://businesspedia.ro/wiki/andrei-diaconescu-cofondator-si-co-ceo-one-united-properties/

[7] https://businesspedia.ro/wiki/cristina-filip-co-managing-partner-filip-company/