Strada Lipscani din București, o poveste cu negustori angrosiști și detailiști

Comerțul negustoresc era format în secolul XIX din angrosiști și detailiști. Angrosiștii erau cei care mergeau în Europa după marfă, iar detailiștii erau cei care cumpărau marfa angrosiștilor și o desfăceau cu amănuntul.

Un drum de aprovizionare însemna că angrosistul punea aur și argint în lăzi și pornea cu căruța peste Carpați, până la Sibiu, unde primea contravaloarea în polițe asupra băncii imperiale din Viena. Cu aceste polițe, angrosistul mergea să cumpere marfă la Leipzig. Sau Lipsca, cum îi spuneau.

Marfa din Lipsca mai era știută și drept marfă de lipscănie și era vândută ulterior în prăvăliile negustorilor detailiști care se aflau pe strada cunoscută astăzi drept Lipscani.  Aflăm mai multe despre călătoriile negustorilor în secolele XVIII-XIX din memoriile scrise de D. Hagi Theodoraky la sfârșitul secolului XIX. Redăm în continuare un capitol.

Banii din acele timpuri

Banii întrebuințați la vânzarea mărfii erau: mahmudele, rubiele, groșițe, zloți, sfanți, ruble rusești, sfanți austrieci, galbeni, lire, icosari etc.; și, cum de multe ori moneda de aur era pilită sau trasă, negustorii aveau mici cântare la primirea monedei, pentru a-i scade din valoare ceea ce îi lipsea la cântar ca greutate.

Astfel, un galben austriac care valora 11 lei și 75 de bani, era scăzut până la 10 lei dacă pilitura era prea mare, de fapt negustorii primeau valoarea aurului, considerând moneda ca metal aur. 

Angrosiștii încărcau aurul și argintul în lăzi și o porneau cu căruța peste Carpați, iar la Sibiu duceau banii la tarapanaua împărătească, unde pentru întreaga sumă pusă la cântar primeau contravaloarea, în polițe, asupra băncii imperiale din Viena, de unde și zicătoare, de polița unui negustor, ca bun-platnic, că este poliță din Viena. 

Cu aceste polițe se făceau plățile la Lipsca, de obicei pe timpul celor două târguri, când negustorimea se ducea la tacsid, pentru a-și reînnoi stocul de marfă. 

Desfacerea mărfii adusă din Lipsca se făcea în prăvăliile de detail din actuala stradă a Lipscanilor, marfa era cunoscută drept marfă de lipscănie, iar strada și-a păstrat numele de Lipscani până în ziua de astăzi. 

Cu timpul marfa comandată la marele târg sosea la Sibiu și Brașov, iar de acolo în chervane acoperite, care se mai văd și astăzi, când negustorii merg la târgurile din țară, era introdusă prin Valea Oltului și a Prahovei, cea din Sibiu făcând popas la Râureni pe vremea târgului și de unde se furnizau detailiștii din întreaga Oltenie, iar cealaltă prin Ploiești direct la București. 

Satul Braniște de lângă Titu era compus aproape exclusiv din chirigii, care cu chervanele lor făceau transportul mărfii fie în capitală sau la târgurile care se țineau la diversele momente ale anului.

Citește și:

Covoare de la Dora Slănină, confecții pentru domni sau magazinul Sigmund Prager de pe Calea Victoriei. Cum arăta comerțul cu textile în perioada interbelică

De la magazinul Meinl și vitrinele Electrogaz de pe Victoriei la magazinul de pălării al lui Ioan Torcătoru-Țicu. Cum arăta comerțul în perioada interbelică

Acest capitol a fost extras din cartea „Amintiri din trecutul negustoresc”, scrisă de D. Hagi Theodoraky, al doilea volum din colecția BusinessPedia. Descoperă întregul volum.

Dezbatere Bookfest cu ocazia lansării

Ar trebui să fie obligați antreprenorii de succes să facă bine, să dea înapoi societății? Ar funcționa? Mai mulți lideri de business au răspuns la această provocare în contextul unei dezbateri organizate cu ocazia lansării unei noi ediții a cărții „Amintiri din trecutul negustoresc”, de D. Hagi Theodoraky, al doilea volum din colecția BusinessPedia.

Dezbaterea a avut loc la Bookfest 2024 și a fost moderată de Ionuț Bonoiu, inițiatorul BusinessPedia. Participanți: Sorin Preda, fondator Global Vision, Cristina Filip, co-managing partner Filip & Company, Andrei Diaconescu, cofondator One United Properties și Fulga Dinu, country manager CPI Property Group România. Descoperă întreaga dezbatere mai jos.