Industria hârtiei, de la importurile librarilor la producție locală
A fost o vreme când o mare parte din necesarul de hârtie din țările române era acoperită din importuri, iar cei mai mari importatori erau librarii, în frunte cu „bătrânul Socec”.
În a doua parte a secolului XIX a apărut la Câmpulung Muscel prima fabrică de hârtie, clădită de librarul Socec alături de Ștefan Ioanidi și Petrache Ioanidi. Mai târziu, au apărut fabrici noi.
Aflăm mai multe povești despre începuturile industriei hârtiei, cu fabrici noi pe Valea Prahovei și în Moldova, din memoriile scrise de D. Hagi Theodoraky la sfârșitul secolului XIX. Redăm în continuare un fragment.
Industria hârtiei
Prima fabrică de hârtie a fost cea din Câmpulung, județul Muscel; a fost clădită de tovărășia Ștefan Ioanidi, Socec și Petrache Ioanidi; și, ca oricare industrie începătoare, a mers cât se poate de greu, unii din asociați și-au pierdut aproape toată averea în această întreprindere.
Voi arăta la sfârșitul acestei lucrări principala cauză a mersului greu și a neizbutirii în multe din industriile din țară. În această descriere voi menționa și fabrica de hârtie de pe Valea Prahovei a dlui Schiel, cum și cea din Moldova de la Letea; astăzi, toate aceste fabrici sunt în cartel și chiar și cea din Câmpulung, prin transformările făcute, s-a îndreptat și merge cât se poate de bine.
Fabricile, astăzi având protecție vamală suficientă, nu se tem nici de concurența străină.
În trecut, aproape toată hârtia trebuincioasă țării era adusă din străinătate. Importatorii cei mai de seamă erau librarii. În fruntea lor era bătrânul Socec, mai în urmă Ioanițiu și alții; și, cu toată producția fabricilor astăzi existente, tot se mai importă o mare cantitate de hârtie.
Dacă în trecut tiparul era foarte redus, astăzi ziarele, publicațiile zilnice, cărțile școlare, administrațiile, cu un cuvânt mișcarea culturală, face ca consumația hârtiei să crească zilnic și este regretabil că fabricile existente nu măresc producția, fie prin mărirea fabricii, fie prin crearea de noi fabrici în părțile păduroase ale țării.
Am scăpa și de acest bir dat străinătății, căci, pentru tot ce putem produce, banul rămâne în țară, nu ca în trecut, când, pentru articolele industriale, nevoiți eram a le importa în schimbul producției noastre agricole, astăzi reduse la export din cauza fărâmițării marii proprietăți și micșorării producției.
Acest fragment a fost extras din cartea „Amintiri din trecutul negustoresc”, scrisă de D. Hagi Theodoraky, al doilea volum din colecția BusinessPedia. Descoperă întregul volum.
Dezbatere Bookfest cu ocazia lansării
Ar trebui să fie obligați antreprenorii de succes să facă bine, să dea înapoi societății? Ar funcționa? Mai mulți lideri de business au răspuns la această provocare în contextul unei dezbateri organizate cu ocazia lansării unei noi ediții a cărții „Amintiri din trecutul negustoresc”, de D. Hagi Theodoraky, al doilea volum din colecția BusinessPedia.
Dezbaterea a avut loc la Bookfest 2024 și a fost moderată de Ionuț Bonoiu, inițiatorul BusinessPedia. Participanți: Sorin Preda, fondator Global Vision, Cristina Filip, co-managing partner Filip & Company, Andrei Diaconescu, cofondator One United Properties și Fulga Dinu, country manager CPI Property Group România. Descoperă întreaga dezbatere mai jos.