Ghiță, Pungașu, Berevoianu. Cine făcea afaceri cu lemn și cherestea în secolul XIX
Chiristigiii și exploatatorii de păduri sunt două dintre clasele care făceau afaceri importante în țările române în secolul XIX, în contextul în care era la mare căutare atât lemnul de ars, cât și lemnul de construit.
Soare, cu prăvălia în mahalaua Sf. Apostoli, Nicolau, cu prăvălie peste drum de Biserica Sf. Spiridon sau Berevoianu, cu prăvălia pe câmpia Moșilor (la Obor) sunt doar câteva dintre numele relevante de chiristigii din secolul XIX.
Totuși, aceștia nu erau și exploatatori de păduri, ei cumpărând marfa fasonată de la „joagărele de la munte”. Aflăm mai multe și despre exploatatori, de la Ghiță Penca la Ghiță Hagi Theodoraky, din memoriile scrise de D. Hagi Theodoraky la sfârșitul secolului XIX. Redăm în continuare un fragment.
Chiristigiii și exploatatorii de păduri
Un mare comerț se făcea și cu lemnele de ars sau de construit și toți aceia care s-au ocupat cu acest negoț au făcut afaceri splendide.
Ar fi suficient să dau câteva nume din această breaslă, pentru demonstrarea celor mai sus-enunțate:
Soare, chiristigiul cu prăvălia în mahalaua Sf. Apostoli; Nicolau, peste drum de Biserica Sf. Spiridon; Berevoianu, pe câmpia Moșilor (la Obor), acesta din urmă și un mare filantrop.
Toți acești chiristigii nu erau de obicei și exploatatori de păduri. Cumpărau marfa fasonată de la joagărele de la munte, puterea apei punând în mișcare aceste ferăstraie primitive. Cea mai mare parte din cherestea se aducea din județul Muscel. Numai mai în urmă cu instalarea fabricilor sistematice acest material sosea și din alte localități.
Se aducea mult lemn de stejar, lemn tare, întrebuințat pe vremuri la clădiri, ceea ce de fapt se poate constata din cheresteaua aflată la clădirile vechi dărâmate; se aducea și brădet, adică esență moale, și numai mai târziu se începu a se pune și brădetul la construcțiile moderne.
Și ca să-și poată face cineva o idee de pădurile seculare de stejar pe care le posedam, ar fi suficient a menționa mesele de la trapezele mănăstirilor, făcute dintr-o singură bucată, groase și de dimensiuni enorme.
Pe lângă clasa chiristigiilor, care se ocupau numai cu comerțul lemnului fasonat, mai era un număr destul de respectabil de exploatatori de păduri și care aproape toți aveau ca nume de botez, Gheorghe, cunoscut de clienți sub cel de Ghiță.
Printre cei mai de seamă era: Ghiță Penca, Ghiță Niculescu, Ghiță Trifu, Ghiță Hagi Theodoraky, Ghiță Protopopescu, cunoscut sub numele de Pungașu, și această poreclă i-a fost dată nu că ar fi făcut vreun lucru incorect, ci pentru că înainte de a intra în exploatarea pădurilor, era fabricant de pungi.
Succesori în chiristigeria sau exploatarea pădurilor nici unul dintre cei mai sus-menționați n-a lăsat, astfel că, locurile rămânând libere, au fost înlocuite de nou-veniții în acest comerț.
Acest fragment a fost extras din cartea „Amintiri din trecutul negustoresc”, scrisă de D. Hagi Theodoraky, al doilea volum din colecția BusinessPedia. Descoperă întregul volum.
Dezbatere Bookfest cu ocazia lansării
Ar trebui să fie obligați antreprenorii de succes să facă bine, să dea înapoi societății? Ar funcționa? Mai mulți lideri de business au răspuns la această provocare în contextul unei dezbateri organizate cu ocazia lansării unei noi ediții a cărții „Amintiri din trecutul negustoresc”, de D. Hagi Theodoraky, al doilea volum din colecția BusinessPedia.
Dezbaterea a avut loc la Bookfest 2024 și a fost moderată de Ionuț Bonoiu, inițiatorul BusinessPedia. Participanți: Sorin Preda, fondator Global Vision, Cristina Filip, co-managing partner Filip & Company, Andrei Diaconescu, cofondator One United Properties și Fulga Dinu, country manager CPI Property Group România. Descoperă întreaga dezbatere mai jos.