Fabricanții de conserve: începuturi, de la Tache Staicovici la Economu și Ștefănescu

Fabricile de conserve au început să se dezvolte în România abia la sfârșitul secolului XVIII, în contextul în care acest segment era bine acoperit de gospodinele care obișnuiau să-și umple cămara din vreme.

În același timp, cei care aveau bani și nu își puneau din vreme murături, bame la sfoară sau bulion în turte reușeau să cumpere cutii de conserve aduse din Franța de la băcănii. Spre sfârșitul secolului XVIII, băcanul Tache Staicovici a început să testeze cu fabricarea conservelor, iar unul dintre fiii săi a adus echipamente de import și a instalat o fabrică pe dealul Filaretului.

Află mai multe povești despre începuturile industriei de conserve, cu nume precum Tache Staicovici, Economu, Ștefănescu sau Știrbey, din memoriile scrise de D. Hagi Theodoraky la sfârșitul secolului XIX. Redăm în continuare un fragment.

Fabricanții de conserve

Fabricarea conservelor era aproape necunoscută în secolul trecut. Gospodinele obișnuiau a-și umple cămara din vreme cu murături în oțet și saramură, înșirau câteva mii de bame la sfoară, bulion în turte etc., cât pentru mazăre, fasole verde, dovlecei, ardei etc. așteptau recolta viitoare, iar cei care dispuneau de bani se furnizau la băcănii cu cutii de conserve, aduse mai cu seamă din Franța.

Numai spre sfârșitul secolului trecut unul dintre băcanii cu renume, dl Tache Staicovici, a început a face încercări cu fabricarea conservelor și, după începuturi destul de grele, izbutește a fabrica din aceste conserve, perfecționând an cu an sistemul fabricării, iar mai în urmă unul din fiii săi, vizitând fabrici străine de conserve, aduce mașini perfecționate și instalează o fabrică pe dealul Filaretului, care a fost și prima în această fabricație^[1].

Astăzi avem mai multe din asemenea fabrici: a lui Economu, a lui Ștefănescu, ba avem și una cu nume istoric, a lui Știrbey, care, stabilită chiar pe moșia domnească de la Buftea, produce aproape tot materialul prim de fabricație. Părintele acestei industrii rămâne tot comerciantul Staicovici, care cel dintâi a avut credința nestrămutată în

reușita întreprinderii și grație stăruinței lui astăzi conservele străine aproape nu se mai importă și banii care ieșeau din țară pe acest produs, reprezentând o sumă destul de respectabilă, astăzi servesc la creșterea avuției naționale; și dacă exportul acestui articol nu se poate face, cauza este materialul care servește la facerea cutiilor, care, socotit la prețul de astăzi, este enorm de scump, față de conținutul cutiei.

Acest fragment a fost extras din cartea „Amintiri din trecutul negustoresc”, scrisă de D. Hagi Theodoraky, al doilea volum din colecția BusinessPedia. Descoperă întregul volum.

Dezbatere Bookfest cu ocazia lansării

Ar trebui să fie obligați antreprenorii de succes să facă bine, să dea înapoi societății? Ar funcționa? Mai mulți lideri de business au răspuns la această provocare în contextul unei dezbateri organizate cu ocazia lansării unei noi ediții a cărții „Amintiri din trecutul negustoresc”, de D. Hagi Theodoraky, al doilea volum din colecția BusinessPedia.

Dezbaterea a avut loc la Bookfest 2024 și a fost moderată de Ionuț Bonoiu, inițiatorul BusinessPedia. Participanți: Sorin Preda, fondator Global Vision, Cristina Filip, co-managing partner Filip & Company, Andrei Diaconescu, cofondator One United Properties și Fulga Dinu, country manager CPI Property Group România. Descoperă întreaga dezbatere mai jos.

[1] Vezi N.I. Angelescu, Negustorii de odinioară. Vasile Stoicovici și fiii săi. 1818–1885, București, 1934.