Cum călătoreau negustorii și de ce își făceau testamentul când plecau după marfă

Călătoriile negustorilor pentru aprovizionare erau o provocare în secolul XIX. Drumul la Viena se făcea de obicei în șase săptămâni, prin Sibiu și pusta Ungariei, poposind la hanuri, iar de la Viena la Leipzig se mergea cu trenul.

Drumul era periculos, astfel încât negustorii își făceau de multe ori testamentul înainte de a pleca după marfă. Chiar și când era vorba de drumuri mai scurte, călătoriile nu erau ușoare. Negustorii din București care voiau să ajungă la clienții mari din provincie angajau cariole de poștă, adică trăsuri cu cai.

De multe ori era nevoie să te lege de căruță ca să nu te piardă pe drum. Aflăm mai multe despre călătoriile negustorilor în secolele XVIII-XIX din memoriile scrise de D. Hagi Theodoraky la sfârșitul secolului XIX. Redăm în continuare două capitole.

Drumul de la Viena la Lipsca

Drumul la Viena se făcea de obicei în șase săptămâni, prin Sibiu și pusta Ungariei poposind la hanuri, și-ți făceai de obicei testamentul căci nu știai ce poate să ți se întâmple, mai cu seamă că nu te duceai cu punga  goală. Din capitala Austriei, ca să ajungi la Lipsca, luai drumul-de-fier, aceste două mari orașe fiind primele care au avut legătură de cale ferată în Europa.

Căile de comunicație între țări

Și, dacă în Austria se călătorea așa de greu, negustorimea din țară nevoită a-și vizita clientela din provincie angaja cariolele de poștă, cunoscute sub numele de olace cu roate neferecate, care cu timpul din rotunde deveneau pătrate.

Și pentru a nu te pierde pe drum din cauza iuțelii cu care surugiii conduceau, mai cu seamă când știau că de la client iese și un bun bacșiș, aveau grija a pune un rând de mărăcini, care serveau de arcuri, pe deasupra o saltea și  pe urmă te legau de căruță.

Iar prin pocniturile din bici înștiințau pe cei însărcinați cu schimbarea cailor de cum este clientul: de era bun plătitor,ncaii erau la minut schimbați și porneai cu aceeași iuțeală înainte; dar de multe ori ajungeai la schimb numai în trei roate, una pierdută pe drum și, de nu erai răsturnat, se datora iuțelei mersului.

Mai târziu, s-a înființat un serviciu de poștă, să-i zicem regulat, cunoscut sub numele de poșta lui Vilner, transformat în diligențe încăpătoare. Am făcut și eu de mai multe ori drumul București–Giurgiu cu popas la Călugăreni, căci și pe Dunăre se organizase un serviciu regulat  de vapoare austriece, încât, în câteva zile, odihnindu-te comod pe vapor, ajungeai om întreg la Viena.

Pitorescul acestor călătorii cu diligența erau hanurile de popas, unde puii la frigare făceau deliciile călătorilor, a căror poftă de mâncare era proverbială, unii mâncând până la trei pui la o mâncare.

Cei care au apucat acele  timpuri, cu drag își aduc aminte, căci, dacă primul drum  de fier a suprimat voiajul București–Giurgiu cu diligența,  în restul țării rămăsese încă multe din acele hanuri vestite, cum a fost până la 1880 la Stâlpeni, Pitești, Câmpulung și câte alte localități pe care cei ce comunicau cu  provincia și le pot aduce aminte.

Acest capitol a fost extras din cartea „Amintiri din trecutul negustoresc”, scrisă de D. Hagi Theodoraky, al doilea volum din colecția BusinessPedia. Descoperă întregul volum.

Dezbatere Bookfest cu ocazia lansării

Ar trebui să fie obligați antreprenorii de succes să facă bine, să dea înapoi societății? Ar funcționa? Mai mulți lideri de business au răspuns la această provocare în contextul unei dezbateri organizate cu ocazia lansării unei noi ediții a cărții „Amintiri din trecutul negustoresc”, de D. Hagi Theodoraky, al doilea volum din colecția BusinessPedia.

Dezbaterea a avut loc la Bookfest 2024 și a fost moderată de Ionuț Bonoiu, inițiatorul BusinessPedia. Participanți: Sorin Preda, fondator Global Vision, Cristina Filip, co-managing partner Filip & Company, Andrei Diaconescu, cofondator One United Properties și Fulga Dinu, country manager CPI Property Group România. Descoperă întreaga dezbatere mai jos.