Istoria termocentralei Mintia, de la industrializarea comunistă la marea conversie pe gaz

Termocentrala Mintia din județul Hunedoara a fost construită pe malul Mureșului, în proximitatea Devei, și a fost gândită ca o componentă importantă într-un sistem energetic care trebuia să susțină industrializarea accelerată a României din a doua jumătate a secolului XX, de la metalurgie la consum urban în creștere.

În anii de vârf ai producției de cărbune, centrala a fost descrisă drept una dintre ancorele energetice din Vestul țării. Istoria ei reflectă istoria unei epoci, cu decizii de investiții luate centralizat și extinderi în valuri, urmate de tranziția de după 1989, probleme structurale și o vânzare în insolvență. Acum, vechea centrală pe cărbune este pe cale să renască ^[1] sub forma unei moderne centrale pe gaz.

Începuturi

Istoria termocentralei Mintia a început în anii ’60, în contextul expansiunii centrelor industriale din Hunedoara, al deficitului de energie din zona centrală a Ardealului și al cărbunelui extras din Valea Jiului. Investiția era estimată la aproximativ 2,75 mld. lei.

Proiectul inițial al termocentralei prevedea patru grupuri energetice de câte 210 MW. Primul coș de evacuare a fumului ridicat pentru a deservi termocentrala Mintia avea o înălțime de 220 de metri ^[2] și era una dintre cele mai înalte construcții industriale din țară la nivelul anului 1968.

Cele patru grupuri energetice din proiectul inițial ^[3] au fost inaugurate treptat, în perioada 1969-1971. Câțiva ani mai târziu, a început a doua etapă de dezvoltare a termocentralei Mintia, cu două noi grupuri energetice de 210 MW, unul inaugurat în 1977, iar celălalt în 1980.

La nivelul anilor ’80, Mintia funcționa cu o capacitate de 1.260 MW și era prezentată drept esențială pentru echilibrarea sistemului energetic în regiune, într-un sistem în care producția pe cărbune rămânea o formă de producție în bandă.

În tranziție

După Revoluție, specialiștii recunoșteau că a fost observată timp de două decenii o scădere graduală a calității cărbunelui care ajungea la termocentrala Mintia, întrucât sistemul centralizat decidea să direcționeze materiile primă de calitate superioară către industrie.

În primul deceniu de după 1989, sectorul energetic a trecut printr-o serie de transformări și reorganizări succesive. Termocentrala Mintia a continuat să funcționeze ca unitate de producție de stat, integrată în structurile centrale ale sistemului energetic național.

Administrarea centralei a fost preluată la începutul anilor 2000 de Electrocentrale Deva, o filială a companiei Termoelectrica. Mai exact, Electrocentrale Deva a fost înființată în 2001 ^[4].

În 2003 a fost emisă o decizie pentru retehnologizarea grupului nr. 3 din termocentrala Mintia, proces finalizat în 2009, când capacitatea grupului a crescut ^[5] de la 210 MW la 235 MW. Totuși, celelalte grupuri se confruntau cu îmbătrânirea tehnologică.

Mai târziu, în 2012, apare o nouă reorganizare administrativă care vizează termocentrala Mintia. Electrocentrale Deva și Electrocentrale Paroșeni au fuzionat și au devenit Complexul Energetic Hunedoara (CEH). În 2013, în componența CEH au intrat și minele ^[6] de la Livezeni, Lonea, Vulcan și Lupeni.

Pariul pe un model integrat cu mine și termocentrale, corelat cu modul în care au fost administrate societățile, au dus la performanțe slabe, acumularea de pierderi și de datorii. A fost cerută insolvența de două ori ^[7] în anul 2016, iar în ambele cazuri deciziile inițiale au fost desființate sau anulate.

La momentul primei cereri pentru intrarea în insolvență, lichidatorul judiciar al CEH a identificat mai multe probleme care au dus la acumularea unor datorii de circa 1,2 miliarde de lei.^[8]

Începând cu anul 2016, producția de cărbune a minelor a scăzut ^[9] în mod constant, ceea ce a creat probleme de aprovizionare și a dus la o scădere a producției la Mintia. În 2019 se pronunță o nouă hotărâre de intrare în insolvență, de data acesta definitivă. Totodată, Mintia nu putea ține pasul cu investițiile necesare pentru a acoperi reglementările de mediu.

La începutul anului 2021, Mintia se confrunta cu opriri temporare ^[10] din cauza sincopelor din alimentarea cu cărbune, ceea ce lăsa locuitorii din Deva fără căldură. Termocentrala Mintia a fost oprită și pusă în conservare ^[11] în 2021, iar angajații au fost disponibilizați cu plăți compensatorii.

O nouă viață

În 2022, activul Termocentrala Mintia a fost scos la vânzare ^[12] prin licitație și adjudecat pentru aproximativ 91 mil. euro. Ministerul Energiei impunea condiția ca viitorul proprietar să realizeze o capacitate de energie nouă pe gaz metan și energie regenerabilă.

Au fost interesate mai multe companii românești și internaționale să cumpere Mintia, inclusiv investitori din țări precum Coreea de Sud sau Canada ^[13]. Câștigătorul a fost Mass Global Holding, o entitate controlată de antreprenorul iordanian Ahmad Ismail Saleh.

După achiziție, noul proprietar și-a asumat construcția unei centrale electrice pe gaze naturale și abur cu o capacitate de 1,7 GW. Componentele vor fi pregătite pentru tranziția către tehnologii bazate pe hidrogen. Valoarea totală a proiectului este estimată la 1,2-1,4 mld. euro.

Ca parte din matematica proiectului, noul investitor a semnat o finanțare de 500 mil. dolari ^[14] de la Emirates Islamic, una dintre principalele instituții financiare islamice din Emiratele Arabe Unite.

La finalul anului 2024, statul român a transformat Mintia într-un proiect de importanță națională pentru securitatea energetică a României. În 2025, Mintia a primit ^[15] autorizație de înființare, iar echipamentele au început să sosească la șantier.

La jumătatea anului 2025, Mintia era realizată în proporție de 75%. Se preconizează că unitatea va fi operațională în totalitate în anul 2026.

Articol publicat în ianuarie 2026.

Citește și alte povești:

Istoria termocentralei Ișalnița, de la premieră națională la nevoia de reinventare

Istoria termocentralei Turceni, de la înființare la închideri și transformări

Istoria Azomureș și de ce contează pentru sistemul energetic

„Perla chimiei românești”: Istoria Viromet Victoria

💡 ENERGIA ROMÂNIEI este un proiect editorial BusinessPedia, realizat cu sprijinul grupului E-INFRA, prin care documentăm istoriile, evenimentele și subiectele care definesc trecutul, prezentul și perspectivele de viitor ale sistemului energetic din România.