Lupta pentru skyline. Care sunt cele mai înalte clădiri din București și din țară și cine construiește România modernă

Istoria celor mai înalte clădiri din București și din țară este presărată cu proiecte grandioase de birouri, din sectorul industrial sau chiar din piața rezidențială, dar și cu biserici, castele sau clădiri administrative.

Lista celor mai înalte clădiri mai cuprinde și câteva „what if”, adică proiecte anunțate sau lansate, dar care nu au fost încă finalizate sau care sunt deja abandonate. Povestea celor mai înalte clădiri din București și din România este una care continuă să se scrie odată cu dezvoltarea României moderne.

Cele mai înalte clădiri din Bucureștiul de azi

Sky Tower – 137 de metri

Sky Tower a devenit cea mai înaltă clădire din București și din România încă din 2012, când a fost dată în folosință, având o înălțime de 137 de metri și 37 de etaje. Situată pe Calea Floreasca, lângă Promenada Mall, clădirea de birouri aparține Raiffeisen Property Holding International^[1], care mai deține și clădirea de birouri FCC Office.

După ce a preluat titlul de cea mai înaltă clădire, Sky Tower a devenit treptat nucleul zonei Floreasca-Aurel Vlaicu din Capitală^[2], cu noi și noi dezvoltări apărute în jurul acesteia. Investiția pentru acest proiect s-a ridicat la 280 de milioane de dolari, construcția începând în 2008, iar realizarea ei a durat circa patru ani.

Deși este clădirea fanion din skyline-ul Bucureștiului, Sky Tower a înregistrat pierderi aproape în fiecare an de când a fost inaugurată. În perioada 2021-2022, RPHI a investit într-un proiect de renovare^[3] pentru a da un nou suflu clădirii și pentru a-i adăuga funcționalități noi.

Catedrala Mântuirii Neamului – 120 de metri

Catedrala Mântuirii Neamului este a doua cea mai înaltă clădire din București, la egalitate cu ocupanta locului trei, având o înălțime de 120 de metri. Este una dintre cele mai înalte biserici ortodoxe din lume, cu hramul principal „Înălțarea Domnului” și hramul secundar „Sf. Apostol Andrei”.

Piatra de temelie pentru această construcție a fost pusă în februarie 2011, iar proiectul trebuia finalizat în 2018, însă termenele nu au fost respectate^[4]. Catedrala a fost sfințită în 2018.

Până în 2024, investițiile din bani publici pentru acest proiect au ajuns aproape de 400 de milioane de euro, iar termenul de finalizare^[5] era estimat pentru 2025, după mai multe amânări.

Prin comparație cu alte construcții și catedrale din Europa^[6], Catedrala Mântuirii Neamului depășește Catedrala Saint Paul din Londra (111 metri), Catedrala Iisus Mântuitorul din Moscova (105 metri), Catedrala Sfântul Isaac din Sankt Petersburg (102 metri) sau Catedrala Notre-Dame din Paris (69 metri).

Globalworth Tower – 120 de metri

Globalworth Tower este o clădire de birouri situată în zona de nord a Capitalei, cunoscută anterior drept Bucharest One. Turnul are o înălțime de 120 de metri, 27 de etaje și o suprafață totală de 54.000 mp.

Construcția clădirii a început efectiv în 2014^[7] și a fost finalizată în 2016, iar fondul de investiții condus la acel moment de afaceristul Ioannis Papalekas a desemnat drept constructor^[8] compania românească Bog’Art, deținută de antreprenorul Raul Doicescu.

Investiția totală pentru acest proiect se ridică la aproximativ 100 de milioane de euro, iar Globalworth Tower era a doua cea mai înaltă clădire din București atunci când a fost finalizată.

Dezvoltatorul, amplasamentul și momentele de creștere ale pieței spațiilor de birouri din România au făcut ca turnul să fie rapid căutat de subsidiarele locale ale unora dintre cele mai mari multinaționale^[9].

Ana Tower – 110 metri

Ana Tower este un proiect de birouri dezvoltat în nordul Capitalei, în zona Expoziției, de către omul de afaceri Gheorghe Copos. Clădirea are o înălțime de 110 metri.

Turnul de 25 de etaje a presupus o investiție de peste 60 de milioane de euro și a fost finalizat în 2020^[10]. La câteva luni de la finalizare, clădirea era deja închiriată în mare parte.

Clădirea însumează 35.500 mp închiriabili de spații de birouri, iar proiectul include și o parcare de circa 8.200 mp, cu 365 de locuri subterane și supraterane. Totodată, Ana Tower include și spații comerciale^[11].

Tower Center International – 106 metri

Tower Center International este una dintre cele mai înalte clădiri din București și din România, dar are și una dintre cele mai complicate povești din piața imobiliară modernă. Proiectul cu o înălțime de 106 metri este format din două clădiri interconectate și este una dintre clădirile de referință din Piața Victoriei din Capitală.

Construcția a început în 2003, iar turnul a fost dezvoltat de către firmele Avrig 35 și Industrialexport. Aproape cinci ani mai târziu, la momentul finalizării, turnul trebuia închiriat către Alpha Bank, banca ce a finanțat de altfel și construcția.

Neînțelegerile au făcut ca în 2011 firma care deținea clădirea de 22 de etaje să intre în insolvență^[12]. În 2012, Tower Center International a fost cumpărat de oamenii de afaceri Dragoș Bîlteanu și Ioannis Papalekas.

În 2014, turnul din Piața Victoriei era vândut pentru a doua oară, de data aceasta către fondul Globalworth Real Estate Investments, listat la acel moment de Papalekas pe bursa din Londra. Printre chiriașii de referință pe care îi avea atunci se numărau Hidroelectrica, EY România, Huawei sau Cegeka^[13].

Casa Presei – 104 metri

Casa Presei, cunoscută inițial drept Casa Scînteii, este o clădire situată în nordul Bucureștiului, construită în 1957. A fost cea mai înaltă construcție din București în perioada 1956-2007. Așa cum arată și denumirea inițială a proiectului, clădirea a servit drept sediu pentru publicația Scânteia, o redacție aservită partidului comunist.

În acest context, Casa Scînteii a fost redenumită Casa Presei Libere odată cu Revoluția din 1989^[14], pentru a marca simbolic trecerea de la regimul comunist la un sistem democratic. Clădirea servește în continuare ca sediu pentru câteva publicații și televiziuni din România, însă relatările din ultimii ani arată condiții de deteriorare^[15].

Asmita Gardens – 91 de metri

Asmita Gardens este cel mai înalt proiect rezidențial construit până acum în București și unul dintre cele mai mari din România, depășit poate doar de West City Tower din Cluj-Napoca. Cu șapte turnuri, dintre care cinci de 17 etaje, unul de 21 de etaje și unul de 25 de etaje, înălțimea proiectului ajunge până la 91 de metri^[16].

Investiția în proiect s-a ridicat la circa 120 de milioane de euro, însă compania care opera proiectul a intrat în insolvență la începutul anului 2012, fiind pusă sub managementul unui administrator judiciar. Dezvoltatorii proiectului au fost companiile Charlemagne Capital din Marea Britanie și Asmita Group din India^[17], în timp ce creditorul principal a fost Alpha Bank.

Pe lângă insolvență, proiectul a trecut printr-un scandal legat de potențiale vicii grave la structura de rezistență a clădirilor. Arhitectul Călin Negoescu declara atunci că sunt cele mai sigure clădiri din oraș în caz de cutremur, însă dezvoltatorul a dat în judecată constructorul Strabag^[18].

Grand Hotel Bucharest – 90 de metri

Grand Hotel Bucharest, fostul hotel InterContinental, este unul dintre cele mai cunoscute hoteluri București și din România. Amplasat în Piața Universității, hotelul are o înălțime de 90 de metri.

Construcția a început în anul 1967, iar hotelul a fost inaugurat în luna mai a anului 1971. Proiectul a fost realizat de arhitecții Dinu Hariton, Gheorghe Nădrag, Ion Moscu și Romeo Belea.

Hotelul a cazat de-a lungul timpului șefi de stat, ambasadori, politicieni, sportivi și artiști faimoși^[19],  printre care Lenny Kravitz, Luciano Pavarotti sau Anatoli Karpov. Hotelul InterContinental și-a schimbat de mai multe ori proprietarii și este listat pe Bursa de la București.

În 2021, compania care operează hotelul a anunțat un proces de rebranding, iar din 2022 se numește Grand Hotel Bucharest^[20].

Orhideea Towers – 85 de metri

Orhideea Towers este unul dintre proiectele de referință din piața de birouri din Capitală. Situat în vestul orașului, în apropiere de Universitatea Politehnica din București, proiectul are o înălțime de 85 de metri și o suprafață închiriabilă de 36.300 mp^[21].

Construcția clădirii a fost începută în 2015 și a fost finalizată în 2018^[22]. Investiția totală s-a ridicat la circa 75 de milioane de euro, fiind primul proiect imobiliar dezvoltat de la zero de CA Immo în România. Trebuie menționat că, în 2016, dezvoltatorul contracta deja primul chiriaș pentru acest proiect, care a închiriat din prima peste 20% din Orhideea Towers^[23].

În 2021 au apărut informații conform cărora CA Immo ar putea vinde întreg portofoliul din România, evaluat la peste 389 milioane de euro. În 2022, compania și-a vândut portofoliul de clădiri de birouri din România, compus din șapte proprietăți de clasă A, situate în București, către Pavăl Holding.

Tranzacția a fost estimată la 377 de milioane de euro și, alături de o serie de alte tranzacții, i-a transformat pe frații Pavăl în cel de-al doilea cel mai mare proprietar de clădiri de birouri de pe piața locală, după Globalworth.^[24].

Palatul Parlamentului – 84 de metri

Palatul Parlamentului este cea mai cunoscută clădire administrativă din România și are o înălțime de 84 de metri, respectiv o suprafață desfășurată de 365.000 mp. Este una dintre cele mai mari, grele și scumpe clădiri administrative din lume^[25].

Construcția a început în 1980 din dorința lui Nicolae Ceaușescu de a reuni într-un singur loc mai multe forțe ale statului, iar investiția totală s-a ridicat la 2 miliarde de dolari.

În 1989, numele proiectului s-a schimbat din Casa Poporului în Palatul Parlamentului, odată cu trecerea la un sistem democratic, iar construcția a fost finalizată în 1997. Arhitectul principal a fost Anca Petrescu, care a condus o echipă de 700 de arhitecți care au participat la acest proiect^[26].

Astăzi, Palatul Parlamentului găzduiește Camera Deputaților, Senatul României, Muzeul Național de Artă Contemporană, precum și sediul mai multor organisme internaționale. Pentru a putea fi realizată, 20 de biserici au fost distruse, 10.000 de locuințe au fost demolate, iar peste 57.000 de familii au fost evacuate^[27].

Perspectivă cronologică – cea mai înaltă clădire din București

Începând cu anul 1715, Spitalul Colțea din Capitală a adăpostit cea mai înaltă construcție din București, și-anume Turnul Colței. Turnul avea o înălțime de 50 de metri și la acel moment domina peisajul din centrul orașului.

Este interesant de menționat că bucureștenii considerau la acel moment construcția atât de înaltă încât a luat naștere o zicală: „înalt cât Turnul Colței”.

Turnul Colței avea și rol de foișor de foc, adică era clădirea care le permitea autorităților să urmărească dacă avea loc un incendiu în oraș. Turnul a fost afectat de un cutremur la începutul anilor 1800 și demolat ulterior, în 1888^[28].

În 1890-1891 a fost construit Foișorul de Foc, cu scopul de a le oferi autorităților un turn de observație, după ce Turnul Colții a fost demolat. Clădirea a fost efectiv recepționată de primărie în 1892.

Construcția din sectorul 2 al Capitalei avea o înălțime de 42 de metri, iar în 1935 și-a pierdut utilitatea pentru care a fost realizată. În prezent, clădirea funcționează pe post de muzeu.^[29]

În 1929, a început construcția clădirii cunoscute drept Palatul Telefoanelor din București, care a ajuns la o înălțime de 52,5 de metri în 1933, când a fost inaugurată. Aceasta a fost prima clădire înaltă cu schelet metalic din țară și a deținut titlul de cea mai înaltă clădire până în anii ‘50.

Clădirea a trecut în perioada 1995-2005 printr-un proces amplu de consolidare^[30], fiind afectată anterior atât de bombardamentul aliaților din 1944, cât și de cutremurele resimțite de București în secolul XX.

După Revoluția din 1989 și reorganizarea Rom-Post-Telecom, Palatul Telefoanelor a servit ca sediu pentru monopolul Romtelecom. Ulterior, odată cu privatizarea companiei, clădirea a trecut în proprietatea Telekom România. Compania a anunțat, în 2014, că scoate clădirea la licitație, dar în 2017 s-a răzgândit^[31].

În acest punct al cronologiei trebuie menționată existența clădirii care a fost cunoscută pentru o scurtă perioadă drept Blocul Carlton. Inaugurat în 1936 între Piața Universității și Piața Romană, blocul de locuințe avea o înălțime de 47 de metri. Din păcate, clădirea de 14 etaje s-a prăbușit în 1940 în timpul unui cutremur^[32].

Astfel, Palatul Telefoanelor a ocupat poziția de cea mai înaltă clădire din București până la mijlocul anilor ‘50 când a fost inaugurată Casa Scînteii, cunoscută astăzi drept Casa Presei Libere.

Clădirea construită pentru a găzdui redacția principalului instrument de propagandă scrisă al Partidului Comunist Român – Ziarul Scînteia – a fost finalizată în 1957^[33] și avea să fie cea mai înaltă clădire din Capitală timp de mai mulți ani.

Înainte de a veni noul mileniu cu noi clădiri care să spargă recorduri în Capitală, în 1988 a fost inaugurat turnul pentru testarea ascensoarelor (IFMA), care devenea atunci cea mai înaltă clădire cu acest scop din Europa.

Concret, scopul ei era de a deservi testării lifturilor ce urmau a fi instalate la Casa Poporului (Palatul Parlamentului). Turnul pentru testarea ascensoarelor avea o înălțime de 114 metri^[34] și a fost dărâmat în 2020 de către afaceristul Ion Țiriac^[35].

Dacă scoatem din calcul turnul pentru testarea ascensoarelor, Casa Presei Libere a rămas cea mai înaltă clădire din București până în 2007, când a fost finalizat proiectul de birouri cunoscut drept Tower Center International. Proiectul cu o înălțime de 106 metri este format din două clădiri interconectate și este una dintre clădirile de referință din Piața Victoriei.

Clădirea de 22 de etaje a rămas neocupată în primii ani din cauza unor neînțelegeri dintre dezvoltatori și finanțator, iar în 2012 a fost cumpărată de oamenii de afaceri Dragoș Bîlteanu și Ioannis Papalekas^[36], care au vândut-o doi ani mai târziu către fondul Globalworth, controlat la acel moment tot de Papalekas.

În 2012, cea mai înaltă clădire din București a devenit Sky Tower, turnul de birouri cu o înălțime de 137 de metri și 37 de etaje, controlat de Raiffeisen Property Holding International^[37].

Cele mai înalte clădiri din România de astăzi

Pentru început, este interesant de știut că cea mai înaltă construcție industrială din România este coșul de fum al fostului Combinat Phoenix din Baia Mare. Construcția realizată din beton are o înălțime de 351,5 metri și a avut ca scop reducerea poluării în zonă^[38].

Combinatul se află în paragină, dar în 2021 platforma industrială care cuprinde Combinatul Cuprom, fostul Phoenix, a fost cumpărată de doi investitori^[39].

Lista cu cele mai înalte clădiri din România de astăzi este dominată de construcțiile care țin topul și pe Capitală, respectiv Sky Tower (137 de metri), Globalworth Tower (120 de metri), Catedrala Mântuirii Neamului (120 de metri) și Tower Center International (106 metri).

Totuși, pe poziția a patra își face loc o clădire din sud-estul țării, și anume Turnul de Televiziune din Galați. Acesta a fost construit în perioada 1977-1978 și are o înălțime de 110 metri.

Turnul este o coloană înaltă, în centrul căreia a fost amplasat un lift pentru acces în zona superioară, largă, structurată pe trei etaje. La primul etaj al clădirii poate fi găsit un restaurant, iar la următoarele două se află relee, diverse instalații de telecomunicații și tehnologii pentru furnizarea și captarea undelor.

Ana Tower (110 metri) și Casa Presei Libere (104 metri) sunt următoarele pe lista celor mai înalte clădiri din România de astăzi, înainte de a ne întâlni în top cu o nouă clădire aflată în afara Bucureștiului.

West City Tower este un bloc de locuințe aflat în orașul Cluj-Napoca, cu o înălțime de exact 100 de metri. Proiectul cuprinde 25 de etaje, cinci etaje de parcări și un total de 186 de apartamente, dintre care patru imobile de tip penthouse.

Următoarea clădire din top este una dintre cele mai înalte construcții din Transilvania. Construcția Palatului Administrativ din Satu Mare a fost finalizată în 1984, după 12 ani de la debut, iar clădirea are o înălțime de 97 de metri^[40].

Catedrala Mântuirii Neamului a fost construită abia în ultimii ani, dar bisericile sunt de mult timp unele dintre cele mai înalte clădiri din România. Astfel, după clădirea administrativă din Satu Mare, lista este continuată de Catedrala Mitropolitană din Timișoara, cu o înălțime de 91 de metri.

Aceasta este una dintre cele mai înalte biserici ortodoxe din lume și a fost construită în perioada 1936-1941. Afectată de bombardamentele din Al Doilea Război Mondial, a fost refăcută și inaugurată în 1946, însă finisajele și interiorul au fot finalizate abia la mijlocul anilor ‘50.

Topul continuă cu Grand Hotel Bucharest (90 de metri), adică fostul hotel InterContinental, și Palatul Parlamentului (84 de metri). Pe listă intră și Biserica Sfântul Mihail din Cluj-Napoca, cu o înălțime de 80 de metri. Biserica reprezintă unul dintre monumentele arhitecturii gotice din Transilvania, iar ridicarea ei a fost finalizată în anul 1390.

De asemenea, topul este completat de alte două lăcașuri de cult, și anume Biserica Evanghelică din Bistrița, atestată în 1564, cu o înălțime de 75 de metri^[41], respectiv Catedrala Evanghelică din Sibiu, renovată în 1520, cu o înălțime de 74 de metri.

Pe lista celor mai înalte clădiri din România de astăzi intră și sediul Televiziunii Române, cu o înălțime de 74 de metri. Situat pe Calea Dorobanți din Capitală, acesta a fost construit în perioada 1966-1970 în baza unui proiect arhitectural realizat de Tiberiu Ricci.

Pentru realizarea turnului TVR au lucrat peste 1.000 de muncitori și au fost implicați^[42] peste 70 de proiectanți. Antena acestuia cântărește 8,5 tone, iar în anii ‘70 asigura acoperire pentru 83% din suprafața țării.

Topul este completat de Castelul Corvinilor din Hunedoara, al cărui „turn Buzdugan” ajunge până la 73 de metri înălțime^[43]. Astfel, Castelul Corvinilor este una dintre cele mai înalte clădiri istorice din România. Dezvoltarea castelului a avut loc în etape și s-a întins din secolul 15 până în secolul 19.

What if: Cele mai înalte clădiri, dar nefinalizate

Lista celor mai înalte clădiri din România ar fi putut arăta diferit dacă toate proiectele anunțate de-a lungul timpului ar fi livrat pe măsura anunțurilor lansate în presă. Totuși, unele proiecte sunt recalibrate, în timp ce altele sunt blocate în timp, respectiv în certuri, negocieri, proceduri întârziate și investiții nerealizate.

Un astfel de exemplu vine dinspre Timișoara și se numește United Business Center. Aceasta a fost anunțată drept cea mai înaltă clădire de birouri din România și este dezvoltată de Iulius Grup ca parte a ansamblului Iulius Town Timișoara.

În forma finală anunțată, clădirea trebuia să aibă 155 de metri înălțime, 27 de etaje și 77.000 de metri pătrați suprafață construită, însă grupul controlat de antreprenorul Iulian Dascălu și-a schimbat planurile în 2020^[44].

Grupul Iulius anunța atunci că inaugurează în 2021 clădirea cu primele 15 etaje, având în plan să construiască până la cele 27 de etaje anunțate inițial, într-o așa-numită faza a doua^[45].

Poate cel mai cunoscut proiect de clădire cu înălțime record care nu s-a mai concretizat niciodată este Dâmbovița Center/Casa Radio.

Construcția a fost începută în 1986 la ordinul lui Nicolae Ceaușescu, iar proiectul a fost gândit pentru o clădire de 34 de etaje. Totuși, construcția a fost abandonată de mulți ani, dar ține ocupată o suprafață de 136.000 mp de teren valoros aflat în centrul Capitalei^[46].

Istoria recentă a proiectului este una tumultoasă. Proiectul Casa Radio a fost demarat în 2003, când Guvernul României a încheiat un contract de parteneriat public-privat cu firma turcească Mimel Imsat și firma britanică ORB Estates pentru realizarea unui complex imobiliar de mari dimensiuni. Proiectul de circa 130 de milioane de euro a fost blocat ulterior din lipsa finanțării.

Ulterior, cele două firme s-au retras din proiect și i-au făcut loc familiei turcești Kucuk.^[47] La finalul anului 2006, grupul Europe Israel a cumpărat 75% din proiectul Casa Radio, care nu avansase deloc până atunci, iar proiectul anunțat era deja estimat la 200 de milioane de euro^[48].

Procedura de autorizare a început în 2008^[49], însă demersurile au fost oprite un an mai târziu din cauza crizei economice. Proiectul gândit pentru acel moment cuprindea clădiri de birouri, blocuri de locuințe, un hotel de cinci stele, dar și spații comerciale.

La cinci ani de la neînceperea lucrărilor, statul român ar fi trebuit să recupereze terenul, însă Compania Națională de Investiții declara în 2019 că se întâlnește periodic cu investitorul israelian care nu a făcut mai nimic cu obiectivul de investiții^[50], în contextul în care investitorul s-a confruntat cu un declin la nivel de business.

În 2019, AFI Europe a semnat o înțelegere prin care se angaja să plătească 60 de milioane de euro pentru 75% din proiectul Casa Radio/Dâmbovița Center, restul de 25% fiind deținut de statul român. Totuși, Plaza Centers nu a reușit să încheie tranzacția cu AFI Europe, deși compania se confrunta cu datorii de peste 100 de milioane de euro^[51].

La finalul anului 2021, Plaza Centers a prelungit cu un an termenul până la care trebuie finalizată tranzacția cu AFI Europe^[52], proprietarul celui mai mare centru comercial din România.

În februarie 2024, Plaza Centers a anunțat semnarea unui nou act adițional care a prelungit cu încă un an^[53] data până la care ar putea fi finalizată achiziția acțiunilor de către AFI Europe, a patra prelungire la aproape cinci ani de la semnarea acordului între cei doi dezvoltatori.

Articol publicat în noiembrie 2024.

[1] https://www.mediafax.ro/economic/skytower-cea-mai-inalta-cladire-din-bucuresti-implineste-10-ani-21258270

[2] https://www.economica.net/dezvoltatorul-sky-tower-cea-mai-inalta-cladire-de-birouri-din-romania-si-a-schimbat-echipa-de-conducere_191499.html

[3] https://www.skytower.ro/ro/skytower_news/investitii-rphi-in-cladirea-skytower-in-premiera-pe-piata-office/

[4] https://alba24.ro/cele-mai-inalte-cladiri-din-romania-surprinzator-nu-este-bucurestiul-pe-primul-loc-din-2019-si-cluj-napoca-intra-in-top-731954.html

[5] https://romania.europalibera.org/a/bani-guvern-catedrala/32876640.html

[6] https://www.libertatea.ro/stiri/comparatii-catedrala-mantuirii-neamului-cu-alte-constructii-2466336

[7] https://incotro.olx.ro/top-cele-mai-inalte-constructii-din-romania/

[8] https://www.mediafax.ro/economic/bog-art-contractor-general-pentru-constructia-turnului-bucharest-one-11998120

[9] https://www.spatiulconstruit.ro/articol/accesul-in-bucharest-one-inspirat-de-palatul-parlamentului-din-londra/19293

[10] https://www.wall-street.ro/articol/Real-Estate/250723/ana-tower-cladire-de-birouri-gheorghe-copos-zgarie-nor-expozitiei.html#gref

[11] https://www.zf.ro/companii/ana-tower-cladirea-de-birouri-dezvoltata-de-george-copos-este-19306160

[12] https://www.zf.ro/proprietati/cel-mai-inalt-turn-din-bucuresti-are-noi-proprietari-dragos-bilteanu-si-ioannis-papalekas-au-preluat-tower-center-din-piata-victoriei-9913501

[13] https://www.zf.ro/companii/tower-center-vandut-a-doua-oara-turnul-din-piata-victoriei-valoreaza-58-mil-euro-12121869

[14] https://alba24.ro/cele-mai-inalte-cladiri-din-romania-surprinzator-nu-este-bucurestiul-pe-primul-loc-din-2019-si-cluj-napoca-intra-in-top-731954.html

[15] https://www.vice.com/ro/article/m-am-plimbat-prin-casa-presei/

[16] https://www.economica.net/via-a-la-inaltime-cele-mai-inalte-blocuri-de-locuinte-din-romania_177154.html

[17] https://www.wall-street.ro/articol/Real-Estate/132820/bilantul-asmita-gardens-dupa-6-luni-de-insolventa.html

[18] https://adevarul.ro/stiri-interne/societate/foto-cadere-libera-cele-mai-inalte-blocuri-de-1245067.html

[19] https://adevarul.ro/stiri-locale/bucuresti/povesti-de-bucuresti-cum-s-a-construit-primul-1369899.html

[20] https://www.mediafax.ro/economic/hotelul-intercontinental-isi-schimba-numele-ce-denumire-va-avea-hotelul-de-cinci-stele-din-centrul-capitalei-20389862

[21] https://www.caimmo.com/en/press-corner/news/news-detail/ca-immo-lets-5300-sqm-in-bucharest-office-project-orhideea-towers/

[22] https://www.zf.ro/business-construct/ca-immo-in-linie-dreapta-cu-lucrarile-la-orhideea-towers-proiectul-va-fi-livrat-cel-tarziu-pe-1-iunie-16921895

[23] https://www.zf.ro/constructii-imobiliare/compania-de-software-financiar-misys-primul-chirias-din-proiectul-orhideea-towers-15139492

[24] https://www.forbes.ro/ca-immo-si-a-vandut-portofoliul-din-romania-catre-paval-holding-300767

[25] https://sector5.ro/puncte-de-interes/palatul-parlamentului/

[26] https://www.videoguide.ro/ro/palatul-parlamentului-bucuresti.html

[27] https://romania.europalibera.org/a/bucurestiul-mutilat-casa-poporului/32881615.html

[28] https://bucurestiri.ro/spitalul-coltea-primul-spital-din-bucuresti/

[29] https://bucurestiri.ro/ce-este-foisorul-de-foc/

[30] https://www.mediafax.ro/economic/telekom-scoate-la-licitatie-palatul-telefoanelor-si-alte-doua-proprietati-pentru-21-6-milioane-euro-13338887

[31] https://www.profit.ro/stiri/exclusiv-telekom-nu-mai-vinde-palatul-telefoanelor-ofertat-si-pe-olx-dar-se-gandeste-sa-il-lanseze-pe-piata-imobiliara-spre-inchiriere-dupa-consolidare-17207137

[32] https://romanialibera.ro/lifestyle/food/tragedia-de-la-blocul-carlton-26686/

[33] https://alba24.ro/cele-mai-inalte-cladiri-din-romania-surprinzator-nu-este-bucurestiul-pe-primul-loc-din-2019-si-cluj-napoca-intra-in-top-731954.html

[34] https://adevarul.ro/stiri-locale/bucuresti/cladirile-care-zgarie-norii-capitalei-sky-tower-1445325.html

[35] https://www.libertatea.ro/stiri/tiriac-a-daramat-turnul-ifma-de-114-metri-construit-pentru-testarea-ascensoarelor-de-la-casa-poporului-3211142

[36] https://www.zf.ro/proprietati/cel-mai-inalt-turn-din-bucuresti-are-noi-proprietari-dragos-bilteanu-si-ioannis-papalekas-au-preluat-tower-center-din-piata-victoriei-9913501

[37] https://povestidecalatorie.ro/bucuresti-ul-vazut-din-sky-tower-cea-mai-inalta-cladire-din-romania/

[38] https://incotro.olx.ro/top-cele-mai-inalte-constructii-din-romania/

[39] https://2mnews.ro/exclusiv-cine-a-cumparat-platforma-industriala-a-combinatului-cuprom-baia-mare-si-ce-interese-planuri-au-noii-proprietari/

[40] https://incotro.olx.ro/top-cele-mai-inalte-constructii-din-romania/

[41] https://adevarul.ro/stiri-locale/hunedoara/foto-cele-mai-inalte-cladiri-istorice-din-romania-1862322.html

[42] https://merg.in/bucuresti/de-vizitat/monumente/sediul-televiziunii-romane-5648.html

[43] https://adevarul.ro/stiri-locale/hunedoara/foto-cele-mai-inalte-cladiri-istorice-din-romania-1862322.html

[44] https://adevarul.ro/stiri-locale/timisoara/foto-cea-mai-mare-cladire-de-birouri-din-romania-2055240.html

[45] https://www.zf.ro/business-construct/schimbare-de-strategie-grupul-iulius-inaugureaza-cea-mai-inalta-19713258

[46] https://alba24.ro/cele-mai-inalte-cladiri-din-romania-surprinzator-nu-este-bucurestiul-pe-primul-loc-din-2019-si-cluj-napoca-intra-in-top-731954.html

[47] https://www.imopedia.ro/stiri-imobiliare/culisele-negocierilor-cu-statul-in-megaproiectele-imobiliare-5286

[48] https://www.zf.ro/prima-pagina/europe-israel-a-preluat-75-din-proiectul-casa-radio-2875092

[49] https://www.digi24.ro/special/reportaje/reportaj/casa-radio-cladirea-din-centrul-bucurestiului-care-sta-abandonata-de-23-de-ani-30468

[50] https://www.digi24.ro/stiri/economie/casa-radio-ar-putea-fi-transformata-in-mall-care-este-povestea-cladirii-1080388

[51] https://economedia.ro/cu-datorii-de-105-milioane-de-euro-plaza-centers-inca-se-chinuie-sa-vanda-catre-afi-europe-ruina-casei-radio-din-bucuresti.html#.YiVWoXpBxPY

[52] https://www.economica.net/plaza-centers-a-prelungit-termenul-de-finalizare-a-vanzarii-proiectului-casa-radio-catre-afi-europe_550000.html

[53] https://www.economica.net/casa-radio-afi-plaza-centers_722563.html