Dragoș Pavăl este unul dintre cei mai puternici antreprenori din România. A construit rețeaua de magazine Dedeman, alături de fratele său, Adrian Pavăl, pe care au transformat-o în liderul pieței de bricolaj.

Cei doi frați sunt miliardari și au afaceri și în alte domenii, precum industrie, construcții, energie și farma, deținând participații la companii precum Alro Slatina, Cemacon, Farmacia Tei, Simtel sau Conpet. Vehiculele principale de investiții sunt Pavăl Holding și PIF Industrial.

Frații Pavăl au devenit din câteva mutări și unii dintre cei mai mari proprietari imobiliari din piața locală de birouri, după ce au cumpărat proiectul The Bridge din București, proiectul The Office din Cluj-Napoca, întreg portofoliul CA Immo din România, proiectul Dacia One și o parte din proiectul U Center din Capitală. Au investit și în fotbal, în echipa ACS FC Bacău.

Cei doi frați au intrat și în comerțul alimentar, după ce au cumpărat în 2026 operațiunile Carrefour România. Totodată, frații Pavăl au investiții internaționale în turism și bricolaj.

Primii ani

Originar din județul Suceava, Dragoș Pavăl a plecat de acasă imediat după școala generală și s-a înscris la un liceu din Iași. În timpul vacanțelor se întorcea la părinți, unde lucra toată ziua în gospodărie în schimbul banilor de buzunar.

A continuat studiile la Iași, iar în 1991 a absolvit secția de Informatică a Facultății de Matematică de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. În același an, el a fost repartizat la o fabrică de confecții din Bacău.

Dragoș Pavăl a lucrat timp de câteva luni la fabrica de confecții până să se angajeze ca informatician la întreprinderea magazinelor de stat. Aici, el a fost însărcinat cu crearea unui soft de contabilitate în care erau introduse salariile și gestiunea.

Din această poziție, el a avut acces la cifre astfel încât să înțeleagă două lucruri: cât de mic era salariul său de informatician în raport cu toți ceilalți angajați și ce potențial avea comerțul într-o perioadă în care toată lumea voia să cumpere, dar nu avea încă de unde.

În 1992, Dragoș Pavăl s-a hotărât că vrea să intre în afaceri și să-și deschidă propriul magazin. Pentru început a împrumutat o sumă mică de bani și o Dacia Break de la socrii săi, în timp ce l-a atras în afacere și pe fratele său, Adrian Pavăl, care termina atunci aceeași facultate de la Iași pe care a urmat-o și Dragoș.

Aveau 10.000 de mărci germane pe care Adrian Pavăl le câștigase cumpărând produse de la rușii din bazarurile ieșene pe care le vindea apoi la Craiova la preț dublu. Au deschis inițial un magazin de 16 mp într-un spațiu închiriat din Bacău, unde vindeau diferite produse aduse de la București: gume de mestecat, unghiere și multe alte produse.^[1]

În acea perioadă a fost ales și numele companiei Dedeman, plecând de la prenumele lui Dragoș, al soției sale, Denise, al soacrei Margareta și al fratelui său, Adrian.^[2] Acesta a venit mai mult ca soluție de ultim moment decât ca decizie calculată, dar s-a dovedit o alegere bună în următoarele decenii.

În 1993, Dragoș Pavăl încă lucra la firma de stat ca informatician, cu normă redusă, în momentul în care au început privatizările. Așa a ajuns să cumpere un magazin de mobilă de 300 mp de la firma la care lucra, într-o perioadă în care magazinele de mobilă erau mașinării de cash.

În următorii ani, frații Pavăl au început să participe la mai multe licitații și să cumpere mai multe magazine de mobilă în regiunea Moldovei. Au preferat să ia credite de la bancă și să cumpere spații în loc să le închirieze, iar în perioada 1994-2000 au cumpărat 12 spații comerciale în Bacău și în orașele învecinate.

Între timp, ei au început să călătorească mai mult și să caute în vestul Europei inspirație pentru următorul pas în dezvoltarea rețelei de magazine. În 1995 au văzut în Austria un mare magazin de bricolaj și au înțeles că aceasta ar fi o direcție posibilă.

Perioada 1996-2000 a fost și una dintre cele mai grele perioade, în contextul în care dobânda plătită la bănci a ajuns și la 180%^[3], iar politica fiscală nu era favorabilă antreprenoriatului și inițiativei private.

În 2001, Dedeman avea deja 20 de magazine de mobilă și materiale pentru amenajări în regiunea Moldovei și 245 de angajați. Era o perioadă în care marii jucători din piața de bricolaj se pregăteau să intre în România.^[4] Frații Pavăl analizau cum trec la următorul nivel pentru a nu pune lacătul pe ușă când vin marile lanțuri de magazine.

Un lider de piață

În perioada 2001-2002, companiile românești înceapeau să fie curtate de băncile străine. Dedeman a luat un credit de 1,5 milioane de euro, fără garanții, de la ABN Amro, pe care l-a folosit pentru a construi la Suceava primul magazin Dedeman în format mare, de 3.500-4.000 mp.

În acea perioadă au intrat în piață atât retailerul german Praktiker, cât și retailerul francez Bricostore.^[5] Frații Pavăl au deschis primul magazin Dedeman în format mare la Suceava în anul 2003, când și-au lansat și site-ul propriu.^[6]

Marile lanțuri au atacat în primul rând Capitala, în timp ce frații Pavăl au extins formatul mare de magazin de bricolaj pe regiunea Moldovei. Începând cu 2002-2003, frații Pavăl au început să cumpere terenuri în mai multe orașe din țară, au renunțat treptat la toate magazinele mici și au închiriat spațiile respective către alte firme.

În 2006, Dedeman avea deja 1000 de angajați și analiza moduri prin care să intre în piața din București. Compania a luat atunci un nou împrumut de la ABN Amro și a cumpărat primul teren din Capitală.

În aceeași perioadă intrau și se pregăteau să intre noi jucători de bricolaj pe piață, precum austriecii de la BauMax^[7], nemții de la Hornbach și OBI, francezii de la Leroy Merlin sau retailerul Mr. Bricolage.

Frații Pavăl considerau înainte de criză că prețurile terenurilor din București erau „aberante”^[8], ceea ce îi ținea în expectativă cu privire la extinderea în Capitală. În 2008, rețeaua Dedeman cuprindea zece magazine.

Retailerul a luat în 2008 un credit de 45 de milioane de euro de la ABN Amro și UniCredit Țiriac Bank^[9] pentru a deschide patru magazine noi și pentru a-și construi un nou sediu central la Bacău. În același an, Dedeman a trecut printr-un rebranding realizat de Brandient.^[10]

În aprilie 2009, Dedeman a deschis primul magazin din București^[11] și a continuat să investească în mod accelerat în timpul crizei. În 2010, Dedeman a devenit liderul pieței de bricolaj^[12], depășindu-i la vânzări pe nemții de la Praktiker. În 2012, compania a devenit lider și după numărul de magazine, cu 30 de unități.^[13]

După ce a deschis 25 de magazine în cinci ani, Dedeman a ajuns aproape de 40 de unități^[14] la finalul anului 2014. În 2016, compania a depășit pentru prima dată pragul de 1 miliard de euro ca cifră de afaceri, cu 45 de magazine și 8.400 de angajați.^[15]

În 2017, Dedeman a depășit pragul de 10.000 de angajați, iar în 2019 a ajuns la o rețea de 50 de magazine de bricolaj la nivel național.^[16] În 2022, compania depășea deja 2 miliarde de euro ca cifră de afaceri și profitul net era de aproape 400 de milioane de euro.^[17]

În 2023, retailerul avea 12.000 de angajați și 60 de magazine. În 2024, rețeaua Dedeman a ajuns la 62 de magazine și a intrat într-un proces accelerat de digitalizare, după ce frații Pavăl au înființat compania DedeTech.

La începutul anului 2026, Dedeman avea o rețea națională de 65 de magazine și pregătea deschiderea unui magazin în Giurgiu, pentru a ajunge în 2026 la acoperire națională, adică cel puțin un magazin în fiecare județ.

Dedeman peste granițe

În 2025, Paval Holding, vehiculului de investiţii al fraţilor Pavăl, a cumpărat lanţul de magazine Praktiker Hellas din Grecia, precum şi proprietăţile comerciale aferente deţinute de Eurobank, într-o tranzacție estimată la 130 mil. euro.

Tranzacția și negocierile din Grecia au fost coordonate de Karina Pavăl, fiica lui Dragoș Pavăl, marcând un moment important atunci când discutăm de succesiune în afacerile de familie. La scurt timp, în boardul Praktiker Hellas a intrat și Darius Pavăl, fratele Karinei.

Tot în 2025, Dedeman a anunțat că își extinde prezența internațională și se pregătește să intre pe piața din Republica Moldova.

În 2026, frații Pavăl au majorat capitalul social al companiei din Grecia și derulau investiții în renovarea și modernizarea magazinelor. În același an, frații Pavăl au demarat un proces pentru a începe să pună brandul Dedeman pe magazinele Praktiker Hellas.

Diversificare

La începutul anilor 2000, frații Pavăl au început să investească și în alte domenii, în paralel cu businessul Dedeman. În 2003, ei au încercat să cumpere un hotel pe bursă, dar cineva le-a luat-o înainte și au prins doar 25% din acțiuni.

Mai târziu, când firma s-a divizat, în schimbul pachetului de acțiuni frații Pavăl au devenit proprietarii unui service auto.^[18] Acest service a intrat ulterior în rețeaua de service-uri Renault.

Afacerile în domeniul auto s-au extins, iar în 2006 compania Dedeman Automobile era dealer autorizat Dacia, Renault și Nissan^[19], în timp ce compania Dedeman Camioane era dealer Renault Trucks. Între timp, Dedeman Automobile a devenit Daren Automobile.^[20]

În 2017, Dedeman Camioane s-a transformat în PIF Industrial și urma să devină un vehicul de investiții prin care frații Pavăl și-au diversificat afacerile și portofoliul de business.

La începutul anului 2017, frații Pavăl au cumpărat un pachet de 27%^[21] din acțiunile producătorului de cărămizi Cemacon, iar în următorii ani au ajuns să dețină aproape integral compania.^[22] Cei doi antreprenori au investit constant în companii de pe bursă. Spre exemplu, în toamna anului 2017 dețineau 5% din Transelectrica.^[23]

În 2018, frații Pavăl mai dețineau pachete de câte 5% din acțiuni la companii precum Electrica sau Conpet. În același an, cei doi au înființat Pavăl Holding, cu un capital social de 1 miliard de euro^[24], cu scopul de a deține prin ea toate participațiile celor doi frați. Dragoș Pavăl avea 60% din acțiuni, iar Adrian Pavăl 40%.

Tot în 2018, frații Pavăl s-au aliat cu Dan Șucu, proprietarul Mobexpert, și cu CITR, principalul jucător de pe piața de insolvențe din România^[25], pentru a lansa împreună proiectul ROCA Investments^[26], care la rândul său a dat naștere la mai multe structuri de investiții pentru companii românești.

Frații Pavăl au făcut în 2018 o mutare importantă pentru diversificarea portofoliului și pentru dezvoltarea industriei pe plan local și au cumpărat 23% din acțiunile producătorului de aluminiu Alro Slatina^[27], într-o tranzacție de peste 100 de milioane de euro.

În următorii ani, frații Pavăl au continuat să investească prin Pavăl Holding și PIF Industrial în domenii variate, de la materiale de construcții, unde au investit în mai multe companii^[28], și până la agricultură, unde s-au asociat în 2019 în compania Moldova Farming alături de Cătălin Grigoriu, vărul lor.^[29]

De asemenea, frații Pavăl au continuat să facă achiziții și prin intermediul companiilor în care au investit. Un exemplu este tranzacția de 30 de milioane de euro prin care Cemacon a investit în producătorul Euro Cărămida^[30]. În 2024, Cemacon s-a delistat de la BVB. În 2025, Cemacon a fuzionat cu Euro Cărămida.

În perioada 2020-2021, cei doi antreprenori au început să-și transfere afacerile din imobiliare, auto, agricultură și construcții^[31] sub umbrela Pavăl Holding. În 2021 holdingul avea active de 3 miliarde de lei, iar în 2022 ajungea deja la active de 12,2 miliarde de lei. Holdingul operează și business-ul Dedeman.

În vara anului 2022, frații Pavăl au preluat 30% din compania Farmacia Tei^[32]. În toamnă, ei au investit și în producătorul de ambalaje Promateris^[33]. O altă companie în care au investit în 2021-2022 este compania de inginerie Simtel^[34]. În 2024 au devenit acționari minoritari ai producătorului de var Helios Aștileu.

Frații Pavăl au controlat și vehiculul de investiții Equilant, însă acesta nu avea rezultatele scontate, iar activitatea fondului a fost transferată pe Pavăl Holding în 2024.^[35]

În 2022, frații Pavăl au înființat compania de energie Grunman Energy, prin care produce energie prin centralele fotovoltaice instalate pe acoperișurile imobilelor pe care le dețin. În 2024, ei au triplat capitalul Grunman Energy.^[36]

Câteva luni mai târziu, Grunman Energy a semnat prima tranzacție și a cumpărat de la Adrian Bahrim firma Zen Agriculture, care dezvoltă^[37] un proiect fotovoltaic de 5 MW în comuna Ciocani, județul Vaslui.

În 2024, frații Pavăl au început să angajeze specialiști în IT și au înființat compania DedeTech, cu scopul inițial^[38] de a îmbunătăți infrastructura digitală a companiei Dedeman.

În martie 2025, prin intermediul Pavăl Holding, antreprenorii au preluat integral firma agricolă Dueci Agro, care deținea mari suprafețe de teren în județele Tulcea și Brăila.

În 2026, activitatea PIF Industrial era orientată mai mult spre sectorul agricol, unde deținea circa 10.000 de hectare de teren, închiriate unor parteneri care le operează.

Frații Pavăl au atras în acționariatul PIF Industrial mai mulți membri ai familiei, printre care Valentin Pavăl, Ionel Pavăl, Vasile-Sorin Pavăl, Cristinel Pavăl, Cecilia Nica-Mitocariu și Mihaela Lăcrămioara Pavel. Fiecare dintre asociația avea câte 15%, în timp ce Dragoș Pavăl a rămas cu 6%, iar Adrian Pavăl cu 4%.

În 2026, Pavăl Holding ajungea la investiții totale de 27 de milioane de euro în proiectele de producere a energiei din surse regenerabile, pe acoperișurile clădirilor din portofoliu.

Mai exact, Dedeman avea 60 de centrale fotovoltaice instalate pe 54 de magazine și șase depozite logistice, cu o putere instalată de aproximativ 40 MWp.

Afaceri imobiliare

Domeniul în care au investit cel mai mult frații Pavăl dincolo de businessul de bricolaj este cel al imobiliarelor. Dragoș și Adrian Pavăl își doreau să intre în piața rezidențială^[39] încă din anii 2000, dar planurile le-au fost amânate din cauza crizei.

După ce Dedeman a devenit lider de piață și dorința de diversificare a crescut, frații Pavăl au început să se uite în piața de birouri după achiziții. La începutul anului 2017, ei au ajuns la un acord pentru a cumpăra proiectul de birouri AFI Park, însă tranzacția a picat cu acordul părților în același an.^[40]

În 2018, frații Pavăl au cumpărat ansamblul de birouri The Bridge^[41], dezvoltat de Forte Partners, într-o ranzacție de 200 de milioane de euro. În 2019, ei au cumpărat proiectul de birouri The Office din Cluj-Napoca^[42], dezvoltat de NEPI Rockcastle și Ovidiu Șandor pentru peste 100 de milioane de euro.

La finalul anului 2021, proprietarii Dedeman au cumpărat proiectul de birouri Dacia One din Capitală^[43], într-o tranzacție de 50 de milioane de euro.

În 2022, frații Pavăl au semnat cea mai mare tranzacție de pe piața locală de birouri și au cumpărat portofoliul de clădiri de birouri al CA Immo^[44], reprezentând șapte proiecte, într-o tranzacție de 377 milioane de euro. Tot în 2022, frații Pavăl au cumpărat prima parte din proiectul U Center din Capitală^[45], într-o tranzacție de circa 90 de milioane de euro.

În paralel, frații Pavăl au cumpărat în 2018 casa negustorului Nicolae Hlebnikian din București^[46], într-o tranzacție de 5 milioane de euro. De asemenea, ei au investit tot timpul în terenuri, inclusiv în Capitală.^[47]

Dragoș și Adrian Pavăl s-au asociat în 2019 cu investitorul Ionuț Dumitrescu pentru un parc logistic de 54.000 mp lângă fabrica Ford din Craiova. În 2024, frații Pavăl au preluat integral proiectul care nu era încă realizat.

Cei doi au mai fost asociați cu Dumitrescu în proiectul ELI Park 1, din apropierea Capitalei, care a fost vândut sud-africanilor de la Fortress în 2021. De asemenea, proprietarii Dedeman s-au retras în 2022 dintr-un proiect gândit de Dumitrescu la Bacău.^[48]

La începutul anului 2024, frații Pavăl au cumpărat un teren de 11 hectare în apropierea Școlii Americane din Pipera, de la familia Taher.^[49] Terenul era gândit pentru dezvoltări rezidențiale și de retail.

În același an, ei au cumpărat fosta platformă industrială Andami^[50] din cartierul 23 August din București, de la familia turcă Eskiocak, unde plănuiau să dezvolte un proiect rezidențial sau un parc de retail.

În aprilie 2025, antreprenorii au cumpărat clădirea de birouri Ethos House, din cartierul bucureștean Floreasca, de la omul de afaceri grec Anastasios Gkotsis. Imobilul are o suprafață ȋnchiriabilă de circa 8.000 de metri pătrați distribuiți pe parter și șapte etaje supraterane.

În 2026, frații Pavăl au vândut către dezvoltatorul imobiliar belgian WDP un teren de 40 de hectare din Ștefăneștii de Jos, unde plănuiau anterior un parc logistic, într-o tranzacție de 15 milioane de euro.

În aceeași perioadă, frații Pavăl au renunțat la investițiile din sectorul industrial-logistic din cauza randamentelor scăzute. Asta înseamnă că au renunțat și la parteneriatul cu Ionuț Dumitrescu.

Singura investiție pe care o mai aveau frații Pavăl în februarie 2026 pe sectorul de logistică era proiectul InCity Logistic din Bacău, construit în 2025.

Afaceri internaționale

În 2023, frații Pavăl au început să investească și pe plan internațional, după ce au cumpărat hotelul Grand Gardone din Italia^[51], alături de Apex Alliance, unde au lansat investiții de 45 de milioane de euro.

Hotelul a fost redeschis în 2024, dar trece printr-un proces de rebranding pntru a deveni un hotel de lux sub brandul LXR Hotels and Resorts.^[52]

În 2024, frații Pavăl au cumpărat complexul hotelier de cinci stele Waldhaus Flims Wellness Resort^[53] din Elveţia, alături de lituanienii de la Apex Alliance, marcând a doua achiziție internațională. Hotelul are și un restaurant cu stea Michelin.

În 2026, frații Pavăl au cumpărat o arenă de curling situată lângă hotelul din Elveția, cu scopul de a o demola și a de a ridica noi spații de cazare.

Retail alimentar

La începutul anului 2026, frații Pavăl au ajuns la un acord cu grupul Carrefour pentru a prelua activele controlate de retailerul francez în România, într-o tranzacție de 823 de milioane de euro.

La momentul tranzacției, Carrefour România opera o rețea multi-format de 478 de magazine la nivel național, formată din hipermarketuri, supermarketuri, magazine de proximitate și unități discount. În primă fază, frații Pavăl plănuiau să păstreze brandul Carrefour.

Alte afaceri

În 2014, frații Pavăl și-au cumpărat un avion privat^[54] pentru care au plătit 3 milioane de dolari. În 2022, ei și-au luat un avion privat nou în 2022, pe care îl operează Țiriac Air^[55]. La acel moment, miliardarii au scos la vânzare vechiul lor avion.

Frații Pavăl au investit în 2024 și în clubul de fotbal ACS FC Bacău, din liga a 3-a de fotbal, unde construiesc și o academie de fotbal.

Viață personală și moștenitori

Dragoș Pavăl este căsătorit și are trei copii.^[56] Dintre aceștia, Karina și Darius Pavăl deja s-au implicat în afacerile familiei.^[57]

Dragoș Pavăl este cel mai mare dintre cei opt frați. Toți frații și toate surorile lui Dragoș și Adrian Pavăl lucrează în grupul Dedeman.^[58]

Articol actualizat în mai 2026.