Istoria Neptun Deep sau cum ar putea deveni România cel mai mare producător de gaze din UE

Neptun Deep este cel mai amplu proiect de exploatare a gazelor naturale din sectorul românesc al Mării Negre și oferă României o șansă istorică de a se reașeza la masa marilor producători de energie. Aflat la o distanță de circa 160 de kilometri de țărm, Neptun Deep este primul proiect offshore în ape de mare adâncime din România și marchează o premieră tehnologică și strategică pentru industria energetică națională.

Proiectul este operat astăzi de OMV Petrom și Romgaz, după mai bine de două decenii de când România a decis că vrea să exploateze gazele din Marea Neagră. Contextul legislativ s-a îmbunătățit, tehnologia a avansat, peisajul energetic european și global este în schimbare, iar prima moleculă de gaz care va fi extrasă în 2027 ^[1] oferă o șansă istorică României.

Neptun Deep înseamnă mai mult pentru România decât o exploatare de resurse. Este o oportunitate de a redeveni un actor cu greutate în peisajul energetic global. Țara noastră a jucat un rol semnificativ în istoria industriei petroliere, fiind unul dintre primii producători de țiței ^[2] și chiar unul dintre cei mai mari din lume în secolul trecut.

Așa cum petrolul a pus România pe harta economică a lumii la începutul secolului XX, gazele naturale din Marea Neagră pot oferi o nouă ancoră de relevanță economică și influență geopolitică pentru următoarele decenii. Neptun Deep nu este doar un proiect industrial – este o miză strategică pentru viitorul energetic al României și al regiunii.

Istoria Neptun Deep România - exploatare gaze naturale din Marea Neagră — **Neptun Deep în cifre**

Start la offshore

Istoria explorării zăcămintelor de hidrocarburi offshore din Marea Neagră începe în 1969, odată cu primele lucrări de prospecțiune. Prima platformă de foraj petrolier din România a fost Gloria, a cărei construcție ^[3] a început în 1972, la Galați, sub licență americană.

Gloria a fost inaugurată în 1976 pe structura Ovidiu din Marea Neagră, iar în 1980 a apărut prima descoperire comercială offshore de hidrocarburi ^[4] din România la sonda Lebăda 8. Acesta a fost doar începutul pentru explorarea zăcămintelor din zona românească a Mării Negre.

Explorările au continuat și au adus noi descoperiri. După Revoluție, mai multe companii internaționale și-au manifestat interesul pentru potențialul resurselor energetice din România, dar adevărata goană după gazul de pe platforma românească a Mării Negre a început în anul 2000.

Guvernul condus de Mugur Isărescu a aprobat în anul 2000 Hotărârea de Guvern nr. 1.233 prin care perimetrul ^[5] denumit atunci XIX Neptun a fost concesionat pentru o perioadă de 30 de ani către compania de stat Petrom și compania franceză Elf Aquitaine. Cei doi parteneri de proiect estimau un necesar de investiții de 1,5 miliarde de dolari ^[6] în cazul în care descopereau rezerve comerciale exploatabile.

În 2004 a fost semnată privatizarea Petrom, tranzacție prin care grupul austriac OMV ^[7] a preluat o parte din acțiunile gigantului energetic. În paralel, Elf Aquitaine a trecut printr-o serie de tranzacții și a devenit parte a grupului francez Total.^[8]

Pe lângă aspectele de business din jurul proiectului, explorarea și exploatarea gazului din Marea Neagră au fost întârziate și de o negociere istorică cu privire la delimitarea platoului continental și a zonelor economice exclusive din Marea Neagră. În perioada comunistă, 20 de ani de negocieri între România și URSS nu au dus la niciun rezultat.

Istoria Neptun Deep România - Platforma Gloria — **Platforma Gloria, înainte de a fi retrasă și readusă la țărm în 2019. Sursa foto: OMV Petrom**

România a reluat negocierile cu Ucraina în 1998 ^[9] și după zece runde de negocieri fără succes a mers în instanță la Haga în 2004. Într-o decizie istorică, Curtea Internațională de Justiție a stabilit în 2009 că României îi revine 79,34% din zona în dispută, adică aproximativ 9.700 km² de platou continental și zonă economică exclusivă.

Decizia de la Haga a însemnat că toate concesiunile acordate de statul român pentru exploatarea de gaze naturale în perioada 2000-2008 au rămas în vigoare, inclusiv cea referitoare la perimetrul Neptun Deep.

Următoarea etapă

Partenerul OMV Petrom în proiectul Neptun Deep din Marea Neagră s-a schimbat prima dată în timpul crizei financiare. În 2008, americanii de la ExxonMobil au intrat ca parteneri ^[10] cu 50% în Neptun Deep, în locul francezilor de la Total.

Cele două companii s-au angajat să înceapă explorarea în zone cu adâncimi cuprinse între 50 și 1.700 de metri.^[11] În perioada 2008-2009, OMV Petrom și ExxonMobil au achiziționat date pentru peste 3.000 km² în cadrul perimetrului Neptun, cu ajutorul tehnologiei seismice 3D.

Operațiunile de foraj de explorare la mare adâncime au început în decembrie 2011, prin sonda Domino-1. Trei luni mai târziu, cele două companii au anunțat prima descoperire de gaze naturale ^[12] din perimetrul Neptun Deep. Estimările preliminare arătau între 42 și 84 de miliarde de metri cubi.

În perioada 2014-2015, OMV Petrom și ExxonMobil desfășoară a doua campanie de foraj, cu șapte sonde exploratorii.^[13] Printre acestea se număra și sonda Pelican Sud-1, care a adus noi descoperiri promițătoare în 2015. Estimările arătau 20-25 mld. mc de gaz.^[14]

Provocări locale

Rezultatele obținute prin programele de explorare au fost promițătoare, iar OMV Petrom și ExxonMobil se arătau pregătite să investească peste 1 miliard de dolari încă de la primul zăcâmânt descoperit în perimetrul Neptun Deep. După a doua descoperire, investitorii analizau decizia de investiții.

Campania de explorare s-a terminat în 2016 ^[15] și se estima că gazul din Marea Neagră ar putea începe să fie exploatat în 2021. Însă planul investitorilor s-a lovit de incertitudini legislative și fiscale. Mediul politic din România a promis o nouă lege offshore, ceea ce i-a pus pe investitori într-o poziție de așteptare.

Istoria Neptun Deep România - unitatea mobilă de foraj — **Unitatea mobilă de foraj pentru proiectul Neptun Deep, care a ajuns în Marea Neagră în 2024. Sursa foto: OMV Petrom**

După îndelungi așteptări, în 2018 a apărut noua lege offshore, Legea nr. 256/2018, referitoare la exploatarea hidrocarburilor din Marea Neagră. Aceasta a fost considerată restrictivă de către investitori din perspectiva fiscalității și a obligațiilor legate de vânzarea pe piața internă.

Reacția investitorilor a fost una puternică, iar ExxonMobil și OMV Petrom au blocat orice activitate în perimetrul Neptun Deep. Toate companiile care aveau perimetre în concesiune în Marea Neagră au luat decizia de a opri proiectele. Pentru a convinge americanii să nu iasă in proiect, guvernul a venit în scurt timp cu decizia ^[16] de a prelungi concesiunea pe Neptun Deep până în 2045, în loc de termenul anterior de 2030.

Mutarea guvernului nu a fost suficientă pentru a convinge ExxonMobil să rămână în Neptun Deep, cu atât mai mult cu cât grupul american se confrunta cu presiunea propriilor investitori de a restructura portofoliul și de a vinde o parte din active. În 2019, ExxonMobil a anunțat că vrea să iasă din Neptun Deep.^[17]

Deblocarea Neptun Deep

Deblocarea exploatării gazului natural din perimetrul Neptun Deep din Marea Neagră are în spate o serie de decizii strategice, atât pe partea de business, cât și pe partea de legislație care să îmbuntățească atractivitatea României în fața investitorilor.

Dintr-o perspectivă de business, deblocarea Neptun Deep a început în 2021, când ExxonMobil a ajuns la un acord cu compania de stat Romgaz, cel mai mare producător de gaze naturale din România, pentru vânzarea participației de 50% în proiectul Neptun Deep, la un preț de 1,06 miliarde de dolari.

Tranzacția a fost semnată în 2022, după ce Romgaz a luat un credit de 325 de milioane de euro de la Raiffeisen Bank pentru a finanța parțial achiziția.^[18] Romgaz a devenit partener cu 50% în proiectul Neptun Deep, în timp ce compania OMV Petrom, condusă de Christina Verchere ^[19], a devenit operatorul proiectului.

Din perspectiva îmbunătățirii condițiilor de business, deblocarea Neptun Deep a fost legată de o nouă lege offshore adoptată în 2022, care a adus ^[20] schimbările pe care le așteptau investitorii, amendând mai multe prevederi introduse în 2018.

Istoria Neptun Deep România - semnarea acordului pentru Tuzla-Podișor — **Christina Verchere (OMV Petrom), Ion Sterian (Transgaz) și Răzvan Popescu (Romgaz) la semnarea acordului pentru Tuzla-Podișor. sursa: ID 272227588 © LCVA | Dreamstime.com**

Prin urmare, cele două companii au depus în 2022 declarația de descoperire comercială ^[21] la ANRE, un pas intermediar spre decizia finală de investiții. În 2023, OMV Petrom și Romgaz au luat decizia finală de investiții pentru zăcămintele comerciale Domino și Pelican Sud din perimetrul Neptun Deep și au prezentat dimensiunea proiectului.

Investițiile se ridică până la 4 miliarde de euro, împărțite între cei doi parteneri, producția ar trebui să înceapă în 2027 și este estimată la aproximativ 100 de miliarde de metri cub de gaz.^[22] Neptun Deep ar putea transforma România în cel mai mare producător de gaze naturale din Uniunea Europeană.

În 2023, OMV Petrom și Romgaz au semnat cu Transgaz un acord pentru dezoltarea gazoductului Tuzla-Podișor, cu o lungime ^[23] de 300 de kilometri, cu scopul de a aduce gazele din Marea Neagră spre alte conexiuni.

Cel mai mare producător

Neptun Deep ar putea transforma România în cel mai mare producător de gaze naturale din Uniunea Europeană. Marile investiții pentru Neptun Deep au început în anul 2024, cu 30% din proiect implementat până la începutul anului 2025.

Cele două componente ale platformei de foraj, partea superioară și structura de bază, sunt constrite în Indonezia și în Italia, urmând a fi instalate în 2026.^[24] Au început lucrările la stația de măsurare a gazelor naturale din Tuzla și au început lucrările în Norvegia pentru nava de suport.^[25]

Unitatea mobilă de foraj a ajuns la Marea Neagră în 2024, iar OMV Petrom se va concentra pe foraj în 2025 și 2026. Infrastructura va include 10 sonde care vor ajunge la adâncimi cuprinse între 120 și 1.000 de metri.^[26]

În ianuarie 2025, OMV a încheiat un acord privind livrarea de gaze din perimetru cu compania energetică germană Uniper.^[27] Autoritățile din România au calrificat ^[28] că e vorba de sub 1% din producția totală estimată a zăcâmântului din Marea Neagră, adică sub 1 mld. mc.

În martie 2025 a început forajul primei sonde de exploatare a gazelor naturale din perimetrul Neptun Deep din Marea Neagră. Forarea primei sonde era estimată la 2-3 luni.^[29]

Istoria Neptun Deep România - forajul primei sonde de exploatare a gazelor naturale — **Calendarul inițial pentru proiectul Neptun Deep. Sursa: OMV Petrom**

Economia stakeholderilor

Modul în care ne raportăm la activitatea economică și la impactul ei în societate devine mai complex pe măsură ce trecem de la economia shareholderilor, în care contează doar valoarea economică generată pentru acționari, în economia stakeholderilor, care pune accent pe mai multe tipuri de impact pe care un business le are în comunitate, inclusiv față de angajați sau față de clienți.

În economia stakeholderilor, societatea civilă și ONG-urile devin mai vocale, pe măsură ce urgența climatică se agravează. În privința Neptun Deep, Greenpeace a atras atenția asupra impactului de mediu și a lipsei de transparență cu privire la acest impact. ONG-ul a cerut oprirea proiectului, într-un demers care a atras și sprijinul unor oameni de știință.^[30]

Articol publicat în mai 2025.

💡 ENERGIA ROMÂNIEI este un proiect editorial BusinessPedia, realizat cu sprijinul grupului E-INFRA, prin care documentăm istoriile, evenimentele și subiectele care definesc trecutul, prezentul și perspectivele de viitor ale sistemului energetic din România.

[1] https://www.omvpetrom.com/ro/despre-noi/ce-facem/proiecte/neptun-deep

[2] https://historia.ro/sectiune/general/istoria-exploatarii-gazelor-din-marea-neagra-2284620.html

[3] https://adevarul.ro/stiri-locale/constanta/istoria-primului-sistem-de-exploatare-petroliera-2359788.html

[4] https://web.archive.org/web/20260316082136/https://www.omvpetrom.com/ro/media/presa/2019/gloria-reintoarcere-tarm

[5] https://ziare.com/economie/gaz/romania-gaze-naturale-exploatare-liviu-dragnea-psd-1711130

[6] https://www.ziaruldeiasi.ro/stiri/petrom-si-grupul-francez-elf-aquitaine-au-concesionat-blocul-petrolifer-neptun-din-marea-neagra–lqr.html

[7] https://www.zf.ro/zf-20-de-ani/zf-la-20-de-ani-evenimentul-anului-2004-cea-mai-importanta-privatizare-din-economia-romaneasca-cum-si-a-vandut-statul-roman-petrolul-si-gazele-catre-omv-grup-petrolier-detinut-de-statul-austriac-17575256

[8] https://www.britannica.com/topic/Elf-Aquitaine

[9] https://historia.ro/sectiune/general/istoria-exploatarii-gazelor-din-marea-neagra-2284620.html

[10] https://economedia.ro/timeline-23-de-ani-de-taraganari-balbaieli-si-piedici-puse-investitorilor-la-marea-neagra-o-scurta-istorie-a-concesiunii-neptun-deep-de-la-acordarea-ei-de-catre-statul-roman-pana-la-decizia-finala.html

[11] https://web.archive.org/web/20251223195351/https://www.omvpetrom.com/ro/media/presa/2008/petrom-si-exxonmobil-initiaza-o-noua-campanie-de-explorare-in-marea-neagra

[12] https://www.economica.net/exxon-si-petrom-investesc-un-miliard-de-dolari-in-marea-neagra_33029.html