De ce încă merge accelerat piața certificatelor de sustenabilitate? | Mit și adevăr
Piața certificatelor de sustenabilitate crește într-un moment în care presiunea de reglementare încetinește. În mod paradoxal, nu legislația alimentează această piață, ci banii.
Provocările geopolitice din ultimii ani și creșterea prețurilor la energie au făcut ca Europa să relaxeze calendarul pentru mai multe măsuri care țin de sustenabilitate, însă piața certificatelor verzi și a certificatelor de sustenabilitate continuă să bată noi recorduri, cel puțin la nivel local.
De ce încă merge accelerat piața certificatelor de sustenabilitate? Care sunt principalele motive pentru care companiile caută în continuare certificări BREEAM, LEED, dar și alte certificări. Află dintr-un nou episod din seria ENERGIA ROMÂNIEI, un proiect editorial sprijinit de grupul antreprenorial E-INFRA.
Piața certificatelor de sustenabilitate
Piața certificatelor verzi și a certificatelor de sustenabilitate a apărut în piața imobiliară odată cu nevoia de a construi clădiri mai prietenoase cu mediul înconjurător și mai eficiente din punct de vedere energetic.
În ultimii ani, după asumarea Acordului de la Paris la nivel global, Europa a venit cu așa-numitul Green Deal și cu o serie de reguli prin care să accelereze tranziția către o economie mai sustenabilă.
În primă fază, sustenabilitatea și-a făcut loc mai mult în departamentele de marketing, dar și-a făcut loc mai târziu în departamentele operaționale și, la fel de important, în departamentele financiare.
A devenit clar că este nevoie și de finanțări private pentru necesarul de investiții, nu doar de mecanisme care pun la lucru bani europeni sau ajutoare de stat. În consecință, finanțatorii locali au mers spre piețele internaționale sau spre grupurile din care fac parte, pentru a împrumuta bani[1] pe care să îi pună mai departe la lucru în economie.
Mai departe, fondurile obținute de finanțatori prin instrumente precum obligațiunile verzi, trebuie plasate de către aceștia tot în proiecte verzi[2]. Prin urmare, chiar dacă la nivel general tendința către sustenabilitate s-a relaxat, piețele financiare sunt încă aliniate pentru investiții pe criterii ESG. Banii verzi caută plasamente în proiecte verzi.
De aceea, piața certificărilor verzi, precum și a celor pentru sănătate, siguranță și accesibilitate, a rămas foarte activă în 2025, chiar dacă la nivel european au fost operate modificări privind obligațiile de raportare în domeniul sustenabilității.
Mai exact, doar în anul 2025 au fost acordate 180 de certificări verzi (BREEAM și LEED) și peste 70 de certificări axate pe sănătate și accesibilitate (WELL Health-Safety și Access4you), pentru proiecte care însumează aproximativ 4,6 milioane de metri pătrați de spații imobiliare.
Dintre acestea, 168 sunt certificări BREEAM, 13 sunt LEED, 52 sunt WELL și 23 sunt Access4you. În funcție de tipul de proprietate, clădirile de birouri au avut cea mai mare pondere, cu 107 certificări. Au urmat proiectele de retail, cu 81 de certificări, segmentul industrial și logistic, cu 59, și alte tipuri de active imobiliare, care au cumulat 9 certificări.
Asta arată că certificările verzi au devenit un criteriu important[3] în finanțarea, refinanțarea și vânzarea proprietăților imobiliare. Băncile analizează tot mai atent consumul de energie și amprenta de carbon, iar investitorii și dezvoltatorii abordează sustenabilitatea ca parte integrată a strategiei de business, pe baza unor indicatori clari și măsurabili.
Costurile au schimbat ecuația
Criza energetică care a început odată cu debutul războiului din Ucraina a schimbat ecuația atunci când vine vorba despre clădiri mai sustenabile sau mai eficiente energetic și a transpus caracteristicile reale de sustenabilitate în facturi mai mici.
Asta a însemnat chiriașii să caute clădiri mai eficiente din punct de vedere energetic, pentru a-și asigura o factură la energie redusă, protejându-se altfel de viitoare șocuri în prețurile la energie.
Presiunea chiriașilor este un alt factor care alimentează piața, în contextul în care cele mai mari companii din economie, în special cele internaționale, au propriile obiective ESG (mediu, social, guvernanță).
De aceea, marile companii internaționale nu mai caută doar spații, ci spații care le pot permite să-și reducă amprenta de carbon și să raporteze îmbunătățirea indicatorilor de sustenabilitate.
Astfel, sustenabilitatea a devenit un criteriu de selecție, un argument în negocierea chiriei și un factor de retenție.
Ce înseamnă certificări de sustenabilitate
Standardul dedciat construirii clădirilor verzi BREEAM (Building Research Establishment Environmental Assessment Method) a apărut în 1990 în Regatul Unit, dar primele clădiri sustenabile au apărut încă de acum 50-60 de ani.
După introducerea primului standard de clădiri verzi din lume, care a stat la baza multor inițiative europene ulterioare, a urmat, în 1993, înființarea Consiliului pentru Clădiri Verzi din SUA (USGBC).
Acesta a dezvoltat un alt set de evaluare pentru „proiectarea, construirea, operarea și întreținerea clădirilor, locuințelor și cartierelor sustenabile: LEED(Leadership in Energy and Environmental Design).
Ambele evaluări, BREEAMși LEED, au scopul de a sprijini proprietarii și administratorii de clădiri să adopte practici responsabile față de mediu și să utilizeze resursele într-un mod eficient, într-un context în care industria construcțiilor se îndreaptă tot mai mult către sustenabilitate.
Pe scurt, aceste clădiri urmăresc reducerea impactului asupra sănătății și mediului prin utilizarea eficientă a resurselor, reducerea deșeurilor și crearea unor spații mai sănătoase.
În România, țară cu o piață tânără a spațiilor de birouri, Euro Tower din București[4] a primit, în 2009, certificatul BREEAM „Very Good”, reprezentând oficial prima clădire de birouri din România[5] certificată verde după standardul BREEAM.
Articol publicat în martie 2026.
💡 ENERGIA ROMÂNIEI este un proiect editorial BusinessPedia, realizat cu sprijinul grupului E-INFRA, prin care documentăm istoriile, evenimentele și subiectele care definesc trecutul, prezentul și perspectivele de viitor ale sistemului energetic din România.
[1] https://bvb.ro/press/2022/Comunicat%20listare%20obligatiuni%20verzi%20BCR_22.06.2022.pdf
[2] https://www.zf.ro/business-construct/cel-mare-credit-dezvoltare-imobiliara-romania-rivus-cluj-proiectul-22814319
[3] https://www.colliers.com/en-ro/news/office-buildings-dominate-the-sustainability-market
[4] https://www.romania-insider.com/euro-tower-first-leed-zero-carbon-building-romania
[5] https://businesspedia.ro/articole/istoria-cladirilor-sustenabile/
