Ce sunt CfD-urile și cum evoluează adopția în România

Investițiile în proiecte de energie regenerabilă vin cu o serie de riscuri conexe, legate în parte de nevoia de predictibilitate a investitorilor într-o piață în continuă schimbare. De aceea, autoritățile și piața au venit cu diferite mecanisme prin care aceste riscuri să fie diminuate, în vederea deblocării investițiilor.

Unul dintre cele mai cunoscute mecanisme este cel al contractelor pentru diferență (Contract for Difference, pe scurt CfD). Acesta este de fapt un acord financiar între producătorul de energie și o contraparte, care poate fi un operator controlat de stat sau o entitate desemnată.

Modelul este cunoscut pe plan internațional de câteva decenii, dar România abia în perioada recentă ani a așezat elementele pentru a construi un mecanism funcțional de sprijin menit să reducă riscurile pentru investitorii din sectorul energiei regenerabile.

Cum funcționează

În practică, un CfD este un contract pe termen lung între un producător și o contraparte, în care se stabilește un preț de exercitare (strike price) pentru energia produsă. CfD-urile pot fi unidirecționale ^[1] sau bidirecționale, ceea ce înseamnă că diferențele între prețul de piață și prețul de exercitare sunt compensate într-o singură direcție sau în ambele direcții.

În cazul CfD-urilor bidirecționale, dacă prețul de piață este mai mic decât prețul de exercițiu, producătorul primește diferența de la contraparte, iar atunci când prețul de piață este mai mare decât prețul de exercițiu producătorul returnează diferența către contraparte.

Reducerea riscului de volatilitate pe venituri ^[2], atragerea de capital în piață, flexibilitatea tehnologică și compatibilitatea cu regulile Uniunii Europene privind ajutoarele de stat sunt principalele avantaje pe care le aduce mecanismul CfD-urilor în piața de energie.

Cu toate acestea, conceptul are și o serie de limitări sau riscuri, precum riscul ca prețul de referință să fie calculat defectuos sau să nu reflecte corect piața, cerințele de eligibilitate care pot restrânge numărul de participanți și incertitudinea privind stabilitatea pe termen lung a schemei pentru producători.

Cum evoluează adopția în România

Guvernul României a inițiat mecanismul CfD începând cu anul 2021 ^[3], după îndelungi așteptări, moment la care a început discuțiil e cu piața ^[4] pe tema implementării acestui mecanism de sprijin.

În primăvara anului 2024, Comisia Europeană a aprobat o schemă de ajutor de stat de 3 miliarde de euro pentru finanțarea schemei CfD din România. Banii vin din Fondul pentru Modernizare ^[5] și ar trebui să aducă 5.000 MW noi de energie solară și eoliană onshore prin contracte semnate pe 15 ani.

La nivel național, ajutorul de stat a fost implementat prin HG 318/04.04.2024, care a oferit un cadru legal pentru implementarea și funcționarea mecanismului. Modul în care este structurată hotărârea de guvern a lăsat deschisă calea pentru a finanța pe viitor și alte tehnologii ^[6] prin mecanismul CfD, inclusiv energie nucleară, stocare sau hidrogen.

În același an, statul a stabilit metodologia de aplicare și a definit regulile. Transelectrica a devenit operatorul schemei CfD în România, în timp ce operatorul pieței de energie electrică și gaze naturale (OPCOM) a devenit contrapartea desemnată în cadrul schemei.

Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) a fost desemnată responsabilă cu emiterea legislației secundare, în timp ce Ministerul Energiei a primit responsabilitatea generală asupra cadrului de reglementare și obligația de a se asigura că fondul de lichiditate CfD dispune în orice moment de suficiente fonduri ^[7].

Prima licitație CfD din România a fost lansată în mod oficial în septembrie 2024 și a vizat o capacitate instalată țintă de 1.000 MW pentru eoliene onshore și o capacitate de 500 MW pentru fotovoltaice. Prețurile maximale de referință stabilite inițial au fost reduse ulterior.

În cadrul acestei runde au participat 47 de companii care au depus oferte tehnice valide, dintre care au fost declarate câștigătoare 21 de companii: 11 solicitanți pentru fotovoltaice și 10 solicitanți pentru eoliene. Cele 21 de companii au semnat în lunile următoare contracte pe 15 ani în cadrul schemei.

Prețurile de exercitare pentru eolian sunt cuprinse între 54,5 euro/MWh și 77,3 euro/MWh, în timp ce prețurile pentru fotovoltaice sunt cuprinse între 45 și 54,2 euro/MWh.^[8] Punerea în funcțiune a capacității de generare și startul operării comerciale trebuie să fie realizată în maxim 36 de luni de la data estimată a semnării contractului, adică cel târziu la începutul anului 2028.

În primăvara anului 2025 a fost demarată a doua licitație pentru CfD, cu o țintă de aproape 3.500 MW, dintre care 2.000 MW în eoliene onshore și aproximativ 1.500 MW pentru fotovoltaice.^[9]

În cadrul acestei runde au participat 81 de aplicanți care au depus oferte ^[10] tehnice valide și au fost declarați 49 de câștigători, dintre care 26 pentru fotovoltaice și 23 pentru eoliene. Capacitatea subscrisă la această licitație a fost de aproape 1.260 MW pe eolian, sub ținta de 2.000 MW, respectiv aproximativ 1.490 MW pe fotovoltaice, puțin peste ținta de 1.470 MW.

Prețul de exercitare pentru eolian este între 65,2 euro/MWh și 79,5 euro/MWh, în timp ce prețul pentru fotovoltaice este cuprins între 35,8 euro/MWh și 45,2 euro/MWh ^[11]. Lista finală a proiectelor calificate a suferit ulterior modificări, iar semnarea contractelor era programată ^[12] pentru toamna anului 2025.

Din cauza interesului sub țintă pentru proiecte eoliene, statul a decis în 2025 să lanseze o a treia licitație CfD, care nu era în plan. Aceasta va viza doar capacități eoliene, nu și fotovoltaice. De data aceasta, piața se aștepta la o suprasubscriere ^[13].

Articol publicat în septembrie 2025.

💡 ENERGIA ROMÂNIEI este un proiect editorial BusinessPedia, realizat cu sprijinul grupului E-INFRA, prin care documentăm istoriile, evenimentele și subiectele care definesc trecutul, prezentul și perspectivele de viitor ale sistemului energetic din România.

[1] https://felromania.ro/contractele-pentru-diferenta-cfd/

[2] https://www.solarplants.ro/2024/09/17/understanding-cfd-in-romania/

[3] https://glodeanupartners.ro/contractele-pentru-diferenta-provocarile-primei-licitatii-cfd/

[4] https://energie.gov.ro/ce-trebuie-sa-stii-despre-mecanismul-de-sprijin-contracte-pentru-diferenta-cfd/

[5] https://energie.gov.ro/comisia-europeana-a-aprobat-romaniei-o-schema-a-contractelor-pentru-diferenta-in-valoare-de-3-miliarde-de-euro-pentru-a-sprijini-instalatiile-eoliene-si-solare-fotovoltaice-pe-uscat-in-vederea-s/

[6] https://energie.gov.ro/contracte-pentru-diferenta-cfd/

[7] https://www.juridice.ro/732804/evolutii-privind-mecanismul-cfd-in-romania.html

[8] https://www.energynomics.ro/s-au-semnat-primele-contracte-cfd-21-de-companii-vor-beneficia-15-ani-de-schema-de-sprijin/

[9] https://www.profit.ro/povesti-cu-profit/energie/a-fost-demarata-a-doua-licitatie-de-atribuire-de-subventii-cfd-pentru-regenerabile-tinta-proiecte-eoliene-onshore-de-2-000-mw-si-fotovoltaice-de-1-472-mw-22029279

[10] https://felromania.ro/rezultatele-celor-doua-runde-de-licitatie-a-contractelor-pentru-diferenta/

[11] https://newsenergy.ro/rezultatele-licitatiei-cfd-2-eolianul-e-sub-tinta-solarul-a-fost-suprasubscris

[12] https://e-nergia.ro/modificari-la-lista-finala-a-proiectelor-fotovoltaice-calificate-la-a-doua-licitatie-cfd-austriecii-de-la-enery-au-renuntat-la-trei-proiecte-s-a-calificat-unul-al-danezilor-de-la-eurowind