pattern
bk-map
bk-bl bk-br bk-tr

povești

Istoria covrigilor: patru nume, un aluat și o piață de un miliard de lei

Denumirile brandurilor celor mai mari lanțuri de covrigării din România, Luca, Petru, Matei și Gigi, ar putea fi subiect de bancuri cu conotații religioase… Și n-ar fi prea departe de adevăr, dată fiind originea acestor umile produse. Însă nici una dintre aceste simigerii nu poartă numele fondatorilor săi.

Ieftini de cumpărat și ușor de preparat, potolind rapid foamea trecătorilor, covrigii au origini disputate de mai multe popoare. Însă, de la banalul aluat împletit, covrigii au ajuns să se încadreze în prezent în fenomenul împachetat hipsteresc sub denumirea de „urban snacking”.

O teorie[1] susține că primii covrigi au fost preparați de călugări în mănăstiri, ca răsplată pentru copiii care învățau rugăciuni, iar forma lor, cu acele brațe „înnodate”, simboliza mâinile împreunate în rugăciune. Acești primi covrigi erau nesărați și nu semănau neapărat cu cei comerciali de astăzi, dar ideea de aluat dospit, copt și împletit s-a păstrat.

În schimb, mulți istorici în ale bucatelor plasează începuturile lor în Europa Centrală, în special în zonele vorbitoare de germană[2], cum ar fi Bavaria (sudul Germaniei) și Austria, în jurul secolului VII–IX. În Germania medievală, covrigul a devenit rapid o tradiție a brutăritului, iar formele de nod erau asociate cu simboluri religioase încă din secolul al XII‑lea, fiind folosite chiar în siglele breslelor[3] de brutari.

Ulterior, în secolul al XVIII‑lea, emigranții germani și elvețieni au introdus tradiția covrigilor în America de Nord, unde aceasta a evoluat într-o mare industrie comercială. Conform IMARC Group[4], piața de covrigi (pretzel) din America de Nord a atins 1,90 miliarde de dolari în 2025 și este estimată să crească la 2,50 miliarde de dolari până în 2034, cu o rată anuală compusă (CAGR) de 3,10%.

În spațiul românesc, covrigii de Buzău sunt cei mai celebri, iar tradiția locală a acestora datează din secolul al XIX-lea, când brutarii armeni sau greci stabiliți în zonă ar fi contribuit la popularizarea produsului. Atât de mult este legată istoria covrigului românesc de Buzău, încât se consideră că acest produs face parte din patrimoniul cultural imaterial al zonei.

Cum or fi ajuns grecii la covrigi? Posibil pe filieră turcească, chiar dacă produsul specific turcilor, denumit „simit”, este ușor diferit. Asemănător unui covrig, el are formă rotundă, adesea cu diametru mai mare decât un covrig românesc. Este acoperit generos cu semințe de susan, crocant la exterior și moale în interior, fiind adesea însoțit de brânză, măsline sau ceai la micul dejun.

În Istanbul, simit este considerat un simbol culinar, fiind vândut pe scară largă de comercianți ambulanți, la colț de stradă sau în gări, ca o gustare accesibilă pentru toate categoriile sociale. Este consumat zilnic de milioane de turci și face parte din cultura lor gastronomică de secole. Rețeta a fost transmisă și adaptată în toată Anatolia și regiunea Balcanilor.

Însă, chiar dacă cele două produse au origini și evoluții diferite, ambele împărtășesc aceeași idee de gustare ieftină, omniprezentă în viața urbană. În plus, simigeria[5], adică făcutul covrigilor, are etimologie turcă, provenind de la „simitci”, adică persoana care prepară sau vinde covrigi.

Dar care sunt cei mai mari antreprenori locali din spatele afacerilor cu aluat găurit și cât de mult s-au îmbogățit?

Luca, o afacere pornită de un George

Istoria covrigăriilor Luca[6] începe în 2010, iar numele fondatorului nu este Luca, ci George Adragăi. Acesta a pornit businessul Tinervis Group alături de Cosmin Postole, care s-a retras din compania în 2023.

Businessul lor a ajuns să „dospească”, de la 40.463 de lei la pornire, până la 617 milioane de lei în 2024, respectiv 815 milioane în 2025. Unii dintre cei mai buni ani au fost 2021 și 2023, când businessul s-a mai mult decât dublat. Nici profiturile n-au fost de lepădat, în 2025 reușind să obțină în jur de 54 de milioane de lei, potrivit datelor oferite de Ministerul Finanțelor.

Acest lucru a fost posibil pe de-o parte datorită expansiunii – reţeaua de covrigării are circa 200 de unităţi doar în România. Pe de altă datorită orientării consumatorilor către astfel de produse, care sunt considerate o alternativă mai ieftină la o masă caldă.

Și numărul de angajați a crescut amețitor, de la 1 în primul an, până la 2.691 în 2024, an în care popularul lanț de simigerii s-a extins și în afara granițelor, deschizând prima locație[7] în Polonia, la Varșovia. La final de 2025, ajunsese la 3.156 de angajați.

Covrigii Petru, ai lui Dragoș din Iași

Cel mai vechi covrigar dintre marile lanțuri este însă „Petru”. Pornită în 2009, afacerea Brio Group se clasează pe locul al doilea în clasamentul pieței covrigilor, după cifra de afaceri. Afacerile covrigilor Petru au avut un parcurs spectaculos, crescând ca drojdia la căldură, de la 1,4 milioane de lei în 2010, la 114 milioane de lei în 2024, respectiv 118 milioane lei în 2025.

La o simplă privire, nici lanțul Petru, deţinut de Brio Group, avându-i ca acționari pe Dragoş Mancaş (95%) şi Radu Bejan (5%), nu poartă numele fondatorilor.

Primul magazin[8] s-a deschis la Iași, apoi au urmat Piatra Neamț, Timișoara și Brașov.

O inovație a celor de la Petru a fost că au spart tiparele covrigăriilor clasice și au introdus modelul de comerț mobil. Astfel, pe lângă magazinele la nivel stradal, au lansat simigerii de tip „Rulotă” și „Bicicletă” în centrele comerciale și mall-uri.

Lanţul de simigerii opera în 2026 în jur de 70 de unităţi, în zece judeţe din ţară. Însă compania intenționează să continue dezvoltarea, atât pe cont propriu, cât şi în sistem de franciză, astfel ca în trei-cinci ani reţeaua să depăşească pragul de 100 de unităţi. În plus, fondatorii sunt în căutarea unui investitor[9] care să-i ajute să scaleze businessul.

Ce trebuie să faci pentru a deschide o franciză Petru? „Să ai cel puțin 100.000 de euro și să fii o persoană harnică, responsabilă și statornică”, se arată pe site-ul companiei.

Gigi din Brașov

Nici covrigăriile Gigi nu au preluat numele vreunui fondator. Compania care le deține, Nadenka SRL, are peste zece ani de prezență pe piață și doi acționari, pe soții Sebastian și Maria Coca din județul Brașov.

Chiar dacă nu a ajuns la performanțele simigeriei Luca, nici afacerea Gigi nu o duce rău. Antreprenorul a pornit însă mai devreme în domeniul brutăriilor, mai precis în urmă cu 30 de ani, deschizând o afacere la Făgăraș – Riomated SRL. Aceasta însă, chiar dacă a raportat afaceri de peste 7 milioane de lei din 2010 încoace, nu a reușit să facă saltul spectaculos al celei din lumea covrigilor.

În schimb, Nadenka SRL, care administrează lanțul de simigerii Gigi, s-a dezvoltat de la 46 de milioane de lei afaceri în 2014, până la 83 de milioane în 2024 și 2025, ajungând la 42 de covrigării[10] pe plan național. Profiturile ajungeau, în 2025, la 7,5 milioane de lei, cu 409 angajați.

Cum de covrigii de la Gigi n-au avut succesul celorlalți? Poate și pentru că n-au înțeles puterea marketingului. Cei de la Gigi nu au făcut investiții în imagine și nu au nici măcar o pagină de Facebook actualizată. Dar chiar și așa, organic, tot sunt pe profit.

Matei, cel mai tânăr dintre ei

Cel mai „tânăr” covrigar dintre marile lanțuri este Matei, care a demarat în 2012 la București. Reyhan Ibrahim, proprietarul de origine turcă al firmei N.Y.R. Georgiana Trade, care administrează simigeriile Matei, chiar nu avea cum să-și folosească numele drept inspirație.

Afacerea covrigilor purtând marca Matei[11] a crescut și ea an de an, ajungând în prezent la 23 de unități, toate în Capitală. Un element inovator, în cazul simigeriilor Matei, este acela că oferă și livrare, precum și opțiunea de a comanda și ridica produsele. În plus, compania organizează tot soiul de campanii de discounturi și oferă, pe lângă tradiționalii covrigi, și pizza, sandvișuri, răcoritoare, iaurturi și produse de patiserie.

Afacerea covrigilor de la Matei a crescut de la circa 30.000 de lei în 2012, până la aproape 54 de milioane în 2024, însă a scăzut la 25 de milioane în 2025, intrând pe pierdere pentru prima dată de la înființare.

Pentru a face față extinderii, antreprenorul a apelat la forță de muncă din Nepal, iar pentru a-și diversifica portofoliul, a investit în terenuri în Capitală și își pregătește intrarea pe piața imobiliară cu un proiect de blocuri[12] în cartierul Titan.

Nemții conduc piața covrigilor din Europa

Piața globală[13] a covrigilor se situa în jurul valorii estimative de aproximativ 7,8 miliarde dolari în 2026, cu o proiecție de creștere până la 10,13 miliarde de dolari până în 2034 și o rată de creștere de 3,22% pe an.

În Europa, Germania[14] pretinde că este epicentrul european al covrigilor. În 2024, piața germană de „pretzel” a generat venituri de 611,4 milioane de dolari (556 milioane de euro), cu o creștere anuală estimată de 3,8% până în 2030.

România este o piață foarte fragmentată și fără estimări publice oficiale pentru segmentul covrigilor. Un studiu Rompan și GfK România din 2018, citat de Arta Alba[15] în 2019, arată că unul din șase români consumă covrigi zilnic, iar jumătate dintre respondenți mănâncă cel puțin o dată pe săptămână un covrig cald, frecvența cea mai des întâlnită.

Patru drumuri, un singur aluat

Împreună, cele patru rețele au ajuns în 2025 la o cifră de afaceri de aproximativ 1,04 miliarde de lei, însă pornite din același produs simplu merg acum pe drumuri diferite. Luca a trecut granița și testează piața poloneză la Varșovia.

Petru caută un investitor și mizează pe franciză pentru a depăși pragul de 100 de unități în trei pana la cinci ani. Matei, după primul an pe pierdere, își mută banii în terenuri și pregătește un proiect imobiliar în Titan. Gigi crește organic, fără site și fără campanii. Prin urmare, următoarea etapă a pieței covrigilor nu va fi decisă de covrig, ci de strategiile fiecăruia dintre cei patru jucători.

Articol publicat în noiembrie 2026

Fii la curent cu poveștile și istoriile din businessul românesc care ne-au atras atenția în ultima săptămână și abonează-te la „Pe cuvânt de businessman”, un newsletter BusinessPedia.


[1] https://www.foodandwine.com/lifestyle/religious-history-pretzels

[2] https://www.oldworldhb.com/history-pretzel/

[3] https://www.pretzels.com/blogs/news/the-complete-history-of-the-pretzel-a-twisted-tale

[4] https://www.imarcgroup.com/north-america-pretzel-market

[5] https://archeus.ro/lingvistica/CautareDex?query=SIMIGERIE

[6] https://lucatraditie.ro/povestea-luca

[7] https://www.zf.ro/companii/covrigul-romanesc-cucereste-europa-brandul-luca-merge-la-varsovia-cu-22382669

[8] https://www.simigeriapetru.ro/ro/info/istoric

[9] https://www.zf.ro/companii/simigeria-petru-un-business-cu-70-de-covrigarii-si-650-000-de-clienti-in-fiecare-luna-tatoneaza-atragerea-unui-investitor-grupul-a-inchis-2025-cu-afaceri-de-118-5-milioane-de-lei-plus-3-6-23198424

[10] https://bizbrasov.ro/2022/08/03/covrigi-gigi-brasov-afaceri/

[11] https://simigeria-matei.ro/produse-matei

[12] https://www.profit.ro/must-read/exclusiv-simigeria-matei-angajeaza-din-nepal-sunt-foarte-disciplinati-si-multumiti-nu-fumeaza-nu-consuma-alcool-ba-au-inceput-sa-vorbeasca-si-romana-21124987

[13] https://www.marketdataforecast.com/market-reports/pretzel-market

[14] https://www.grandviewresearch.com/horizon/outlook/pretzel-market/germany

[15] https://artaalba.ro/en/piata-covrigilor-in-romania-covrigul-o-gustarea-la-indemana-oricui/