Sorin Preda, Global Vision: Va rămâne în urma noastră demonstrația că poți să pornești de la zero, să muncești consistent și să ajungi aici | Dialogurile BusinessPedia

Antreprenorii din România pot construi de la zero afaceri importante, prin munca, prin reputație și fără conexiuni politice sau un capital însemnat la început de drum, iar această demonstrație este una dintre moștenirile care vor rămâne după unii dintre antreprenorii care au construit afaceri în România în ultimele două decenii, după cum a explicat Sorin Preda, fondator și CEO Global Vision. 

„Peste 35 de ani, nu știu cum o să fim noi menționați, dar cred că două-trei lucruri vor rămâne. Va rămâne modelul ăsta, demonstrația asta că poți să pornești de la zero, fără conexiuni politice, fără capital, pe reputația ta, pe conexiunile tale și ideile tale și să muncești mult, consistent și să ajungi aici. 

Și asta e un lucru pe care nu l-am făcut doar noi, l-au făcut atâția antreprenori români și asta e bine pentru că inspiră. 

Ce ar mai putea să rămână după noi, nu știu, poate schimbarea de mentalitate pe care o aducem în anumite zone, unde prin proiectele pe care le generăm dezvoltăm pur și simplu comunități locale și nu mă refer doar la industria de real estate sau doar la logistică, producție sau energie, în ce mai investim noi. Cred că dezvoltarea asta, motorul ăsta economic, dezvoltă multe alte domenii.”

Descoperă povestea lui Sorin Preda pe BusinessPedia.

Sorin Preda este unul dintre cei mai cunoscuți antreprenori din piața imobiliară din România și a înființat compania Global Vision în anul 2004. A dezvoltat în principal proiecte de logistică și de birouri, atât pe cont propriu cât și în parteneriat cu Ioannis Papalekas și cu Globalworth, compania înființată de investitorul grec.

În prezent, Sorin Preda dezvoltă sub umbrela Global Vision o platformă de investiții pentru imobiliare, energie și tehnologie. Află mai multe din profilul lui Sorin Preda.

Declarațiile lui Sorin Preda au venit într-un dialog cu Ionuț Bonoiu, fondatorul BusinessPedia, organizat în aprilie în cadrul evenimentului de lansare pentru volumul „The LEGACY – 35 Years of Real Estate in Romania”, un proiect editorial premium. 

Volumul își propune să servească drept prima istorie documentată a pieței moderne de real estate din România. Proiectul editorial a fost realizat sub platforma The Real Estate Event și a venit ca o extindere a temei „The LEGACY”, care a stat la baza evenimentului din toamna anului 2025. 

Inițiativa și viziunea aparțin companiei RETAIL365, care stă în spatele platformei The Real Estate Event. Volumul a prins viață sub coordonarea editorială a lui Ionuț Bonoiu, fondatorul BusinessPedia. 

Odată cu această lansare, BusinessPedia lansează divizia de proiecte speciale, care presupune documentări extinse pe subiecte specifice, alături de parteneri care sprijină proiectele. Mai jos, regăsiți un scurt dialog sincer între Ionuț Bonoiu și Sorin Preda. 

A fost vreodată frustrant să fii activ în proiecte esențiale din sectoare atât de importante precum industrialul și logistica, dar care nu sunt atât de vizibile?

Hai să încep cu prima parte a întrebării, dacă m-am simțit vreodată frustrat. Am încercat de-a lungul carierei mele și de angajat, de executive în companii multinaționale, și de antreprenor, să nu fac din frustrare un instrument de lucru. 

Și am lucrat la aspectul acesta pentru că am constatat că de câte ori mă găseam într-un moment de genul acesta, se întâmpla să încerc să controlez ceva ce nu puteam controla. 

Referitor la partea mai puțin vizibilă sau invizibilă a domeniului în care noi am investit foarte mult, pot să spun că la început ne-am bucurat de aspectele acestea, pentru că un domeniu care are și o componentă, să spunem, strategică în economia unei țări, are fără doar și poate perspective. 

Și e bine să ai cumva contextul acela de piață în care poți construi în liniște, fără să ai o competiție foarte mare, fără să fii presat de anumite mișcări ale unor jucători care nu știu ce fac și fără să te confrunti cu competiția unui capital foarte mare. 

Deci pot să spun că din punctul acesta de vedere ne-am bucurat, iar această perioadă de bucurie a dispărut în anul 2020, când pandemia, apoi războiul din Ucraina, astăzi războiul din Iran, au scos tuturor la iveală importanța domeniului și practic a generat o creștere uriașă.

Care a fost cel mai important moment în care cineva din afara industriei sau al domeniului – un membru al familiei, un prieten, un partener – ți-a semnalat o perspectivă nouă, care a avut efect asupra deciziilor ulterioare?

Am avut mai multe momente, dar unul care îmi vine în minte acum s-a petrecut undeva în anul 2022, cred că de-abia începuse războiul din Ucraina. Și eram undeva în Seul la o conferință de business organizată de un trust media mare de acolo și am avut șansa să întâlnesc fondatorul Heritage Foundation, pe domnul Edwin Feulner. 

Și mi-aduc aminte că el m-a întrebat cu ce mă ocup, i-am spus, uite, investim în parcuri industriale, în logistică, eram foarte încântat pe vremea aia și povesteam prea mult despre valoarea capitalului investit, numărul de metri pătrați, cota de piață. Și el s-a oprit un pic și mi-a spus că „voi aici nu creați o parte de infrastructură în economie, ci creați o parte dintr-un sistem mai mare de geopolitică”. 

Și mi-a explicat cu câteva argumente foarte simple. În primul rând, dacă vorbim de facilități de producție, producția urmează întotdeauna locuri care au o influență puternică din punct de vedere geopolitic și asta pot să o confirm din toate experiențele noastre. 

Apoi depozitarea mi-a spus că urmează întotdeauna zonele cele mai sigure, iar partea de modalitate în care se distribuie bunurile din aceste depozite formează de fapt elementele de strategie și de siguranță națională pentru o națiune. 

Și acela a fost un moment în care, pur și simplu, deși simțeam cumva importanța acestei industrii, a fost un moment revelator pentru mine. 

Care a fost cel mai greu eșec de înghițit, dar care până la urmă a avut cel mai mare eșec?

Dacă mă trimiți cu gândul la ideea de eșec, pot să spun că nu-mi vine în minte un proiect, nu-mi vine în minte un capital pus la lucru care n-a funcționat așa cum așteptam, ci mai degrabă asociez ideea de eșec cu felul în care am reușit de-a lungul timpului să gestionez anumite relații cu oamenii. Pentru că eu cred că aici e, de fapt, marea cheie în business.

Cumva, dacă vrem să avem o perspectivă de termen lung, eu cred că trebuie să devenim cumva, din punct de vedere emoțional, neutri la ideea de câștig și pierdere de capital, pentru că ai pierdut un capital, în timp ai șanse și oportunități să-l refaci. 

Partea cea mai dificilă din punctul meu de vedere de-a lungul acestor 20 de ani a fost ideea de a gestiona relațiile cu oamenii și de a încerca să-i fac să muncească mai mult atunci când nu-și doresc acest lucru. 

Și m-am liniștit, am citit că și Steve Jobs a avut aceleași probleme și chiar a declarat de multe ori că n-a reușit niciodată să facă pe cineva care nu și-a dorit să muncească mult, să o facă. 

Aici cred că s-au dus principalele bătălii de-a lungul timpului, pentru că businessurile sunt făcute din oameni. Dacă procesele și instrumentele pe care le folosești într-un business le mai poți modela, le mai poți modifica, lucrul cu oamenii cred că a fost cea mai mare provocare. 

Să vorbim despre singurătatea celui care ia decizia, despre momentele în care pentru cei din jur decizia pare greșită, dar alegi să mergi pe calea ta. Ce se întâmplă în spatele acestui proces decizional?

Știți ce este foarte interesant? Că sentimentul ăsta de singurătate în leadership îți vine în contextul în care acele decizii pe care le iei singur le iei în prezența echipelor. Adică întotdeauna momentele de cotitură sau de inflexiune în activitatea noastră, acele momente în care ne-am reinventat, au fost momente în care nu am căutat să obțin un consens, ci am căutat să obțin o convingere că decizia și direcția pe care o propun e cea corectă. 

Și cred că aici este, de fapt, dilema noastră ca lider de organizații, să nu căutăm consensul. Din punctul meu de vedere, dacă faci lucrul ăsta, ai mari șanse să nu reușești să faci absolut nimic transformațional pentru organizația ta. Nu face altceva decât să mulțumești o masă de management, care cel mai probabil se complace într-o zonă de confort.

Și pot să-ți dau un exemplu recent din istoria noastră, când am vândut portofoliu de industrial în 2024. Eu am și afirmat public că nu mi-am dorit lucrul ăsta, dar eram într-un parteneriat, în parteneriat operezi cu foarte multe nuanțe de gri. 

În schimb, în momentul în care am făcut cunoscută în organizație decizia, după multe și foarte multe nopți nedormite și analize, a fost un șoc total, pentru că toată organizația era foarte bine așezată în acel moment. 

În acel segment de piață avem rezultate, avem recunoaștere. Și genul ăsta de moment creează șoc. Atunci nu ai cum să fii decizia de când asumându-ți că o iei singur și aștepți ca implementarea să arătă organizației tale că a fost o direcție bună.

Care este un proiect pe care îl consideri emblematic din toate în cele în care ai fost implicat până acum și cum te simți în raport cu el?

Un proiect emblematic, din punctul meu de vedere, este un proiect care schimbă ceva într-un mental colectiv cât mai mare. Cred că aici putem să vorbim de proiectul din Constanța, care nu a produs neapărat cea mai mare investiție în termeni de capital atras sau număr de locuri de muncă create, dar a arătat că potențialul regiunilor subdezvoltate din țara asta este mare și că el poate fi descoperit cu ajutorul unor antreprenori.

Iar ceea ce am reușit noi să facem acolo a fost de fapt să creăm un model de dezvoltare economică regională, care a fost urmat ulterior și de alții antreprenori. Și pentru noi asta e satisfacția cea mai mare. 

Ce am făcut noi acolo, am dezvoltat 1 milion de metri pătrați de teren, nu a fost o investiție, ci o inspirație pentru alți oameni care au repetat modelul nostru în Iași, unii în regiunea de Vest a țării. Unii l-au făcut poate și mai bine decât noi. Dar faptul în sine că am avut nebunia aia să începem așa ceva și că am reușit să inspirăm și pe alții, eu cred că e cea mai mare realizare a noastră. 

Ce-ți dorești la finalul următorilor 35 de ani să scrie în cărțile de business despre Sorin Preda și Global Vision?

Fac o mărturisire de final așa, să știi că pe măsură ce am avansat în timp, în vârstă și am căpătat experiențe foarte multe, mi-am dat seama că de fapt capacitatea noastră ca oameni de a prezice viitorul, de a face orice predicție este foarte slabă, spre zero. 

Și am evoluat de la un angajat într-o multinațională, unde eram pus să fac planuri pe 10 ani, cred că la Motorola chiar pe 15 ani, într-o zonă în care am înțeles că dacă ne uităm 5 luni sau un an înainte și reușim să articulăm un plan coerent, suntem niște lideri foarte buni. 

Peste 35 de ani, nu știu cum o să fim noi menționați, dar cred că două-trei lucruri vor rămâne. Va rămâne modelul ăsta, demonstrația asta că poți să pornești de la zero, fără conexiuni politice, fără capital, pe reputația ta, pe conexiunile tale și ideile tale și să muncești mult, consistent și să ajungi aici. 

Și asta e un lucru pe care nu l-am făcut doar noi, l-au făcut atâția antreprenori români și asta e bine pentru că inspiră. Ce ar mai putea să rămână după noi, nu știu, poate schimbarea de mentalitate pe care o aducem în anumite zone, unde prin proiectele pe care le generăm dezvoltăm pur și simplu comunități locale și nu mă refer doar la industria de real estate sau doar la logistică, producție sau energie, în ce mai investim noi. Cred că dezvoltarea asta, motorul ăsta economic, dezvoltă multe alte domenii. 

The LEGACY – 35 Years of Real Estate in Romania

Volumul se dezvăluie ca o hartă narativă a unei industrii care, pornind aproape de la zero în anii ’90, a ajuns să modeleze orașele României și să creeze destine urbane, având ca manifest „The story continues. The legacy grows”.

Proiectul aduce împreună poveștile nespuse ale pionierilor care au pus bazele acestei piețe și viziunea noii generații de lideri care dictează astăzi standardele moderne de dezvoltare. Este o lucrare despre decizii strategice și viziune pe termen lung.

„Există momente în care o industrie trebuie să se oprească și să se uite înapoi, nu din nostalgie, ci pentru a înțelege cât de departe a ajuns. Lansarea “The LEGACY- 35 Years of Real Estate in Romania” este acel moment pentru real estate-ul din România.

Acest volum reprezintă materializarea unei convingeri pe care am avut-o incă de la început: că această istorie merită să fie spusă cu aceeași rigoare și respect pe care le-au investit pionierii acestor trei decenii.

Am adunat o echipă extraordinară pentru acest proiect şi ne-am asumat, încă de la început, responsabilitatea de a construi un reper de identitate pentru intreaga industrie, o carte care să reziste in timp.”, a declarat Loredana Popa, Founder & CEO, RETAIL365 & The Real Estate Event.

Pentru a da formă acestei ample cronologii, volumul a prins viață sub coordonarea editorială a lui Ionuț Bonoiu, fondator BusinessPedia.ro și jurnalist cu o experiență de peste 25 de ani în presa de business, având rolul de a structura și arhiva trei decenii de istorie modernă.

„The LEGACY – 35 years of real estate in Romania nu este o cronică a proiectelor și a randamentelor. Este povestea unei industrii care și-a construit propriile reguli din mers și care, în acest proces, a redefinit modul în care trăim și lucrăm. Următorii 35 de ani nu vor fi despre câți metri pătrați construim, ci despre cum construim și pentru cine”, a declarat Ionuț Bonoiu, Fondator BusinessPedia.ro şi coordonator editorial al volumului.

Latura analitică a acestei istorii documentate este susținută la cel mai înalt nivel prin contribuția unora dintre cele mai importante companii de consultanță imobiliară din lume, active pe piața din România: CBRE România, Colliers România, Cushman & Wakefield Echinox, SVN România.

Expertiza lor cumulată oferă cititorului date clare și radiografii complete pe toate sectoarele cheie ale pieței, de la rezidențial, office și retail, până la zona de industrial și investiții.

Articol publicat în aprilie 2026.