Neculai Mihai și-a început cariera de antreprenor în anii `90, iar în perioada 1997-1998 a început să dezvolte compania FAN Courier, alături de fratele său, Adrian Mihai, și de prietenul lor Felix Pătrășcanu. Aceștia au transformat rapid FAN Courier în cel mai important jucător al pieței locale de curierat. 

Educație

Neculai Mihai a absolvit Facultatea de Tehnologia Construcţiilor de Maşini.^[1]

Începuturi

Originar din Vrancea, Neculai Mihai a luat contact cu ideea de capitalism încă din perioada comunistă, când mergea la Brăila pentru a vinde nuci alături de familia lui. După Revoluție, el s-a mutat cu familia la București.

Ajuns în Capitală, el s-a angajat la Remat București, companie care activa în colectarea deșeurilor reciclabile. La începutul anilor `90, un frate mai mare i-a îndemnat pe el și pe Adrian Mihai, fratele său, să-și înființeze propria firmă în domeniu.^[2]

În 1992, Neculai Mihai și Adrian Mihai au înființat compania Mihelga, care avea ca obiect de activitate colectarea de fier vechi. În anii următori, vecinul și prietenul său din copilărie Felix Pătrășcanu lucra la compania de curierat Cargus^[3] și le povestea desori fraților Mihai despre această activitate.^[4] În 1997, Felix Pătrășcanu a plecat din firmă.

La finalul anului 1997^[5], Neculai Mihai, Adrian Mihai și Felix Pătrășcanu au pus bazele companiei de curierat FAN Courier. Au pornit la drum într-un apartament de două camere la Gara de Nord, o mașină Dacia, livrări cu trenul și un capital limitat.^[6]

Prima comandă pentru compania de curierat a venit după mai bine de trei luni, pe 16 ianuarie 1998, de la o firmă care comercializa material dentar. A mai durat încă o lună până la următoarea comandă, care a venit de la operatorul telecom Dialog, care a devenit ulterior Orange.

În următoarea perioadă au început să mai vină comenzi pentru livrări de cosmetice, echipamente IT, flori sau îngrășăminte. În primii doi ani, Felix Pătrășcanu a administrat singur compania, în timp ce Neculai și Adrian Mihai încă operau compania Mihelga, din ale cărei fonduri a fost finanțată la început activitatea FAN Courier.

În 1999-2000, Neculai și Adrian Mihai au renunțat la compania de colectare de fier vechi Mihelga și i s-au alăturat lui Felix Pătrășcanu^[7] în dezvoltarea FAN Courier, participând în mod activ.

Atribuţiile au fost împărţite în funcţie de cunoştinţe, astfel că Neculai Mihai a preluat zona financiară^[8], Adrian Mihai a fost responsabil de vânzări, iar Felix Pătrășcanu de relaţia cu partenerii din ţară.

De-a lungul timpului, cei trei fondatori s-au rotit la conducerea companiei, ceea ce l-a adus și pe Neculai Mihai în poziția de CEO^[9] pentru o bună perioadă de timp.

Lider de piață

Anii 2000 au fost înfloritori pentru compania FAN Courier, iar în 2006 businessul românesc a devenit liderul pieței locale de curierat^[10], titlu pe care a reușit să îl mențină într-o piață în care intrau și marile multinaționale.

Dacă în anul 2000 FAN Courier avea 240 de salariați și afaceri de jumătate de milion de euro^[11], în 2006 avea deja aproape 1.400 de salariați și afaceri de peste 21 de milioane de euro.

În 2007, pe fondul unor investiții amânate și a unei creșteri accelerate a volumelor de expediții, compania s-a confruntat cu un blocaj și a ajuns să plătească despăgubiri^[12] clienților până în vara anului următor. Atunci au înțeles cei trei fondatori că trebuie să investească mai mult în dezvoltare.

În perioada 2008-2009, când a venit criza financiară și în România, compania avea peste 2.000 de angajați și afaceri de 40 de milioane de euro. Numărul de angajați a scăzut cu câteva sute în primul an de criză, dar afacerile s-au menținut și FAN Courier a rămas lider de piață.^[13]

În urma investiților, FAN Courier a inaugurat în 2011 un nou hub central la Ștefăneștii de Jos, județul Ilfov, cu o capacitate de sortare de 80.000 de colete pe zi. Prima parte a investiției în acest hub s-a ridicat la 55 de milioane de euro.^[14]

În 2013, compania lui Neculai Mihai, Adrian Mihai și Felix Pătrășcanu a lansat prima aplicație mobilă de curierat^[15] din România. În următorii ani, FAN Courier a investit aproximativ 60 de milioane de euro în dezvoltarea companiei FAN Courier^[16].

În 2019, FAN Courier a finalizat o investiție de 26 de milioane de euro pentru retehnologizarea benzii de sortare din hub-ul Ștefănești^[17], înjumătățind timpul de sortare și majorând semnificativ capacitatea acestuia.

În același an, cei trei fondatori au trecut și la achiziții, iar FAN Courier a cumpărat o participație majoritară în compania locală de transport și logistică SLS Cargo.^[18] În 2020, Neculai Mihai deținea 20% din acțiunile SLS Cargo^[19], în timp ce Adrian Mihai și Felix Părășcanu dețineau fiecare câte 20%.

Următorul nivel

În 2020, FAN Courier a înregistrat în premieră o cifră de afaceri de 1 miliard de lei^[20], când restricțiile impuse pentru limitarea răspândirii pandemiei de Covid-19 i-au ținut pe oameni în casă, iar piața de comerț online a înregistrat o creștere accelerată.

Tot atunci, FAN Courier a angajat aproape 1.000 de persoane^[21], pentru a face față volumului crescut de comenzi. La acel moment, în cadrul FAN Courier lucrau aproximativ 7.500 de persoane, din care 3.500 sunt în Bucureşti.

Compania avea o acoperire națională 100%, deține aproximativ 138 de filiale în toată țara și o flotă auto de aproape 4.300 de vehicule^[22]. Investițiile au continuat, întrucât bugetul de investiții pentru anul 2020 a fost de 24 de milioane de euro.^[23]

În 2021, FAN Courier avea în plan investiții de 30 de milioane de euro, dedicate construcţiei celui de-al treilea hub logistic al companiei, pe un teren de circa 45.000 de metri pătrați din Cluj.^[24] Hub-ul de la Cluj a fost inaugurat în 2022.^[25]

La finalul anului 2021, FAN Courier a lansat și startup-ul FAN Delivery^[26] și, în aceeași perioadă, a accelerat dezvoltarea rețelei de lockere FANBox. Compania a lansat un proiect de 20 de milioane de euro^[27] pentru a ajunge la 2.000 de lockere.

Investițiile totale ale FAN Courier pentru 2022 s-au ridicat la un nivel record de 31,5 milioane de euro.^[28] În 2023, bugetul a atins un nou record, iar investițiile au atins nivelul de 35 de milioane de euro.^[29]

În 2023, FAN Courier a inaugurat la Arad primul său hub internațional dedicat e-commerce-ului din România^[30], în urma unei investiții de 4 milioane de euro. Tot în 2023, SLS Cargo a deschis primul terminal propriu^[31], printr-o investiție FAN Courier și P3.

În ianuarie 2025, compania a preluat 60% din Marian’s Trading, o companie românească de brokeraj vamal, prin care își extinde competențele pe segmentul supply chain/logistică.^[32]

Pe parcursul anului 2025, FAN Courier a investit 40 de milioane de euro în rețeaua de lockere, tehnologie, IT, flotă și logistică, dintre care aproximativ 20 de milioane de euro în extinderea accelerată a rețelei de lockere.

La începutul anului 2026, compania avea 2.700 de lockere operaționale și se pregătea să instaleze încă 1.400 în rețeaua FANbox pentru a depăși pragul de 4.000 de lockere.

Tot în 2026, FAN Courier a accelerat investițiile în extinderea internațională, vizând piețele din Slovacia, Italia, Cehia și Austria, în contextul în care opera deja în Republica Moldova, Grecia, Bulgaria, Slovenia, Ungaria și Polonia.

În același timp, compania a demarat un proces de eficientizare, prin care a închis o parte din punctele de acces destinate clienților care optau pentru ridicarea expedierilor din sedii. Această mutare a venit în contextul tranziției către lockere și digitalizare.

Articol actualizat în mai 2026.