Iulian Dascălu, Iulius Group. Oameni de afaceri români

Supranumit „Regele Mallurilor”, Iulian Dascălu dezvoltă rețeaua de mall-uri Iulius de la începutul anilor 2000, când a deschis primul mall din Iași. A intrat în afaceri cu magazine de pantofi și apoi s-a orientat spre imobiliare, devenind unul dintre cei mai mari investitori din România.

În ultimele decenii, Iulian Dascălu a obținut finanțări cumulate de sute de milioane de euro de la bănci și a dezvoltat proiecte de referință în retail și office, în proiecte ca Palas Iași, Iulius Cluj sau Iulius Town Timișoara. Din 2017 dezvoltă grupul Iulius alături de fondul de investiții Atterbury Europe.

Începuturi

Iulian Dascălu a crescut în cartierul Bulagra din Iași și a urmat cursurile unui liceu economic, la specializarea alimentație publică. Tatăl său lucra într-o fabrică de mobilă, iar mama sa într-o întreprindere de confecții.^[1]

El era pasionat de sport în adolescență și în 1985 a obținut o centură neagră în karate.^[2] A făcut primii 2.000 de dolari înainte de Revoluție, vânzând echipamente sportive către colegii de la karate.^[3]

Iulian Dascălu a intrat în afaceri în 1990, când a găsit oportunități printre spațiile deținute de cooperativele de producție.^[4] A luat câteva spații și a deschis opt magazine ^[5] de vânzare de încălțăminte în mai multe orașe.

Omul de afaceri cumpăra piele de la Comtom Tomești și lucra cu fabrici locale de încălțăminte.^[6] A vândut produsele prin lanțul propriu de magazine, dar a închis afacerea după cinci-șase ani.^[7]

În paralel, Dascălu a început să se orienteze mai mult spre investițiile în imobiliare. A cumpărat un spațiu de la cooperativa Munca Invalizilor, în Iași, unde ^[8] a deschis în 1995 primul centru comercial Iulius.

La scurt timp, omul de afaceri a preluat câteva hale din Timișoara unde a investit și în 1996 a deschis centrul comercial en-gros ^[9] Terra, primul centru comercial din oraș, pe care l-a ținut deschis până în 2010, având o suprafață de 18.000 mp.^[10]

În 1998, Iulian Dascălu a absolvit Economie și Finanțe în cadrul Universității „Petre Andrei” din Iași. Licența a obținut-o ^[11] ulterior de la Universitatea de Vest din Timișoara.

Primele malluri

În 1999, Iulian Dascălu a preluat spațiul pe care se afla cantina studențească ^[12] de la Universitatea Tehnică „Gh. Asachi” din Iași, cu scopul de a construi un mall.

Nu avea banii necesari pentru a investiție, dar a reușit să ia un credit ^[13] de la Banca Comercială a Greciei, viitoarea Emporiki Bank, parte a grupului francez Credit Agricole, cu ajutorul unui partener grec.^[14]

Astfel, Iulian Dascălu a apărut pentru prima dată în peisajul de business la nivel național în anul 2000, când a deschis primul mall Iulius la Iași, remarcându-se atunci drept al doilea mall din România.^[15]

Iulius Mall Iași a fost ridicat cu o investiție inițială de 7,6 milioane de euro ^[16] și avea o suprafață totală de aproape 20.000 mp, găzduind 130 de magazine. În anul următor, Dascălu pregătea al doilea mall.

Tot în anul 2000, omul de afaceri a câștigat o licitație pentru un teren din Timișoara, pe care erau amplasate antene ale Societății Naționale de Radiocomunicații, unde urma să dezvolte ^[17] un mall cu o suprafață inițială de 40.000 mp.

În paralel, Dascălu a continuat și cu alte afaceri imobiliare, iar în perioda 2002-2003 a mai preluat două spații la Iași de la o cooperativă de producție, la prețuri mici.^[18] Pe unul dintre acestea le-a vândut ulterior către Casa Județeană de Pensii din Iași.^[19]

Însă prioritatea omului de afaceri au rămas în anii următori mall-urile și proiectele de anvergură. Al doilea proiect, Iulius Mall Timișoara a fost inaugurat în 2005 și inițial avea o suprafață construită de 83.000 mp.

Investiția inițială pentru Iulius Mall Timișoara a fost de 45 de milioane de de euro, dintre care 8 milioane de euro surse proprii și restul dintr-o finanțare de 37 de milioane de euro de la BCR.

La finalul anului 2005, Iulian Dascălu a refinanțat datoria Iulius Mall Timișoara printr-un credit de 50 de milioane de euro de la Bank Austria Creditanstalt, finanțare aranjată de HVB Bank România.

În același an, omul de afaceri a câștigat o licitație pentru un teren de șapte hectare din Cluj-Napoca, unde a început să lucreze la Iulius Mall Cluj, al treilea mall ^[20] al grupului. Iulius Mall Cluj a avut inițial o suprafață închiriabilă de 40.000 mp și a fost inaugurat în 2007, după investiții de peste 60 de milioane de euro.^[21]

Tot în 2005, Iulian Dascălu a luat 6 milioane de euro de la Emporiki Bank pentru a extinde Iulius Mall Iași ^[22] de la 20.000 mp la 34.000 mp. În 2008, proiectul a fost extins din nou, până la 38.000 mp.^[23]

În 2006, Iulian Dascălu a plătit 2,9 milioane de euro la o licitație publică pentru 13 hectare de teren din Suceava ^[24] care aparțineau fabricii de aparatură medicală Famos. În același an, grupul Iulius anunța că lucrează la proiectul Iulius Mall Suceava.^[25]

Numele lui Dascălu a fost legat în 2007 de una dintre cele mai mari finanțări bancare acordate în piața imobiliară, când grupul Iulius a luat 175 de milioane de euro de la banca germană Eurohypo pentru refinanțarea mall-urilor din Timișoara, Iași, Cluj și a clădirii de birouri Terra Center din Timișoara.^[26]

În 2008, omul de afaceri era unul dintre cei mai activi din piața imobiliară locală, dar devenea și unul dintre cei mai îndatorați. Grupul Iulius a mai luat încă 67 de milioane de euro de la Eurohypo ^[27] pentru extinderea mall-ului din Iași și pentru proiecte noi.

În același an, grupul a inaugurat Iulius Mall Suceava, cu o suprafață închiriabilă de 50.000 mp ^[28] după o investiție de 60 de milioane de euro. Proiectul a fost realizat cu o finanțare de 51 de milioane ^[29] de euro de la Marfin Bank. Dascălu a fost asociat la Suceava cu actorul Stelian Nistor, care avea 35%^[30] din acțiuni, însă acesta s-a retras din afacere în 2013.^[31]

În 2008, Iulian Dascălu a inaugurat și primul său proiect de birouri din Cluj-Napoca, sub numele Iulius Business Center, cu o suprafață închiriabilă de 8.000 mp.^[32]

În aceeași perioadă, grupul Iulius a demarat o investiție de 45 de milioane de euro pentru extinderea Iulius Mall Timișoara ^[33] cu încă 90.000 mp și o investiție de 60 de milioane de euro pentru un proiect rezidențial de 270 de apartamente, sub numele Saphir, lângă mall.^[34]

Proiecte mixte

În perioada 2007-2008, Iulian Dascălu a început să se uite spre proiecte cu funcționalități mixte, de mai mare anvergură. În 2008, grupul Iulius a luat 125 de milioane de euro de la UniCredit Tiriac Bank ^[35] pentru a finanța o parte din proiectul Palas Iași.

În 2010, grupul Iulius a inaugurat două clădiri de birouri la Iași, de 5.500 mp, respectiv 7.100 mp, care urmau să facă parte din proiectul Palas Iași. Atunci, Iulian Dascălu mai avea o clădire de birouri, la Cluj, sub brandul United Business Center.^[36] În aceeași perioadă, Dascălu încasa 40 de milioane de euro anual din cele patru mall-uri.^[37]

Pentru Palas Iași, omul de afaceri a intrat în parteneriat cu Consiliul Local Iași, iar proiectul a fost inaugurat la jumătatea anului 2012, după investiții de 265 de milioane de euro, dintre care 210 milioane de euro au fost finanțări bancare. Pe lângă UniCredit, alte finanțări au venit de la Emporiki Bank și Banca Italo-Romena.^[38]

În primă fază, Palas Iași avea un centru comercial de 60.000 mp și un parc de 50.000 mp cu lac, fântâni, spații de evenimente, carusel și alte elemente. În imediata vecinătate, proiectul cuprindea clădiri de birouri, iar în curs de livrare mai erau zone rezidențiale și hoteliere.^[39] Suprafața construită era de 320.000 mp.

În perioada 2012-2013, Iulian Dascălu a investit 12 milioane de euro într-o clădire de birouri United Business Center Tower de 10.000 mp ^[40] în Cluj-Napoca, lângă Iulius Mall. Jumătate din clădire a fost preînchiriată de compania de IT Endava.^[41]

Inspirat de succesul Palas Iași, omul de afaceri a demarat în 2015 un plan de 220 de milioane de euro pentru a dezvolta în jurul Iulius Mall Timișoara ^[42] un proiect mixt sub numele Openville Timișoara.

În forma inițială proiectul cuprindea și un turn de birouri de 155 de metri, dar acesta nu a mai fost realizat la această înălțime. Mai târziu, proiectul Openville Timișoara a fost rebranduit Iulius Town.^[43]

În 2016, Iulian Dascălu a mai inaugurat două clădiri de birouri United Business Center în Palas Iași cu suprafețe de 9.500 mp ^[44], respectiv 15.000 mp.^[45] În anul următor, el a inaugurat încă două clădiri de birouri în Iulius Town, de 18.000 mp, respectiv 13.000 mp, demarând construcția celei de-a treia clădiri.^[46]

În perioada 2016-2017, grupul Iulius a luat un credit de 220 de milioane de euro de la grupurile Erste și UniCredit pentru refinanțarea ^[47] centrelor comerciale din Iași, Timișoara și Cluj-Napoca, bani cu care plănuia să dezvolte accelerat iulius Town.

Omul de afaceri a făcut o mutare de business importantă în 2017, când a vândut 50% din acțiunile grupului Iulius către fondul Atterbury Europe. La momentul tranzacției, Iulius avea un portofoliu de peste 260.000 mp de spații de retail și peste 106.000 mp spații de birouri.

Tranzacția a vizat o împărțire în cote egale pentru viitorul proiect Iulius Town, pentru alte proiecte viitoare, dar și pentru Iulius Mall Iași, Iulius Mall Cluj, Iulius Mall Timișoara și Iulius Mall Suceava.^[48]

În 2018, grupul a inaugurat o nouă clădire de birouri la Cluj, cu o suprafață de peste 8.000 mp ^[49], iar în 2019 a finalizat a treia clădire de birouri din Timișoara, cu o suprafață de 19.000 mp.^[50]

Tot în 2019, Iulian Dascălu și Atterbury Europe au inaugurat proiectul mixt Iulius Town Timișoara, după o investiție de 327 de milioane de euro, din cele 442 de milioane de euro anunțate.

Proiectul cuprindea 120.000 mp, cea mai mare suprafață de retail din afara Bucureștiului, 450 de magazine și o ofertă de spații de birouri de 50.000 mp, cu alți 50.000 mp în plan.^[51] Iulius Town trebuia să dispună de o clădire de birouri de 27 de etaje, dar în proiectul final au rămas 15 etaje.^[52]

În 2020, grupul Iulius a demarat extinderea Palas Iași prin proiectul de birouri Palas Campus, care urma să fie cea mai mare clădire de birouri din România, cu 54.000 mp de office și 6.000 mp de retail. Investiția era de 120 de milioane de euro.^[53]

Tot în 2020, Iulian Dascălu a încercat să lanseze un proiect de 3 miliarde de euro în Capitală, printr-un parteneriat cu Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR)^[54], pe un teren de 46 de hectare al Romexpo, pe care Parlamentul României l-a dat gratuit CCIR. Mutarea a fost contestată de NEPI Rockcastle ^[55] și investiția a fost blocată.

În anul următor, ca parte din finanțarea Palas Campus, grupul Iulius a devenit prima companie din România care a luat un credit verde de la IFC, divizia de investiții a Băncii Mondiale, în valoare de 72 de milioane de euro.^[56] Construcția Palas Campus a fost finalizată în 2023.^[57]

Grupul Iulius, controlat de Iulian Dascălu și Atterbury a luat în 2022 să un credit de investiții de 410 milioane de euro, cel mai mare din istoria pieței imobiliare locale ^[58], de la Erste Group, BCR, grupul Raiffeisen, OTP România și grupul OTP.

În paralel, în 2022, Iulian Dascălu a lansat un concept de centru comercial de proximitate sub conceptul Family Market ^[59] și a deschis locații la Miroslava și Bucium în județul Iași, prin investiții de 22 de milioane de euro.

În 2023, Iulius a anunțat că operează cele două proiecte Family Market dezvoltate în județul Iași într-un nou parteneriat joint venture 50-50 cu un grup de investiții româno – american: W&E Assets, co-fondat de Ilie Ghiciuc, un antreprenor ^[60] originar din Iaşi, cu experienţă în IT.

Tot în 2023, grupul lui Iulian Dascălu anunța că începe o nouă investiție în segmentul de birouri din Iași, de data aceasta printr-un proiect de 40 de milioane de euro ^[61].

Grupul Iulius a dat startul unui proiect la Cluj în 2022-2023, iar la finalul anului 2023 anunța că a relocat producția fabricii Carbochim, întrucât a început o investiție de 500 de milioane de euro pe fosta platformă industrială ^[62]. Proiectul prevede mall, apartamente, birouri, spații verzi și un hub cultural.

După ce Bucureștiul i-a blocat proiectul, Dascălu a mers spre Constanța, unde a anunțat în 2023 un acord cu Ministerul Energiei pentru a dezvolta un proiect pe un teren de 38 de hectare din Constanța care aparține Oil Terminal. El anunța un plan de 800 de milioane de euro pentru un proiect mixt ^[63] cu mall, rezidențial și birouri.

În 2023, Dascălu a ajuns pentru prima dată la venituri anuale de 1 miliard de lei ^[64] de pe urma portofoliului Iulius. În 2024, grupul Iulius a demarat o investiție de 40 de milioane de euro pentru extinderea Iulius Mall Suceava cu încă 14.000 mp și pentru a reorganiza o parte din spațiile deja construite.^[65]

În septembrie 2024, Iulian Dascălu demara construcția proiectului Rivus pe 14 hectare din platforma Carbochim din Cluj-Napoca, cu 145.000 mp de spații de retail și un parc de peste 50.000 mp.^[66] Pentru acest proiect, în 2025, a atras o finanțare de 400 de milioane de euro.

În iunie 2025, Iulius și partenerul sud-african Atterbury Europe au început dezvoltarea celui de-al treilea proiect de retail de proximitate Family Market în comuna Tomești, Iași, o investiție de 28 milioane de euro.

Alte investiții

În 2018, Iulian Dascălu a preluat integrat firma de pază Dasko Security, pe care o contractase deja pentru mai multe dintre imobilele din portofoliul său.^[67]

În 2022, Iulian Dascălu a decis să intre mai mult în producție producție. El a devenit acționar majoritar al Build Corp Prefabricate, preluând controlul de la George Ivănescu, fondatorul producătorului de prefabricate de beton.

Grupul Iulius a demarat un plan de investiții de 20 de milioane de euro ^[68] după ce a preluat controlul companiei.