Istoria Connex-Vodafone în România este emblematică pentru evoluția pieței de telecomunicații mobile din țară. De la primele rețele GSM și până la conexiunile 4G sau 5G, avansul tehnologic a facilitat transformarea digitală a economiei. Lupta dusă de Connex-Vodafone pentru dezvoltarea pieței de telecom a definit traseul României pe drumul conectivității.

Prolog. Un telefon care schimbă totul

București, 1997. Un bărbat își cumpără primul telefon mobil dintr-un magazin Connex. E un Nokia 2110 mare, butucănos și greu, dar îl ține cu mândrie. Formează un număr, iar câteva secunde mai târziu, o voce îi răspunde: – Alo? Pentru prima dată, viitorul chiar sună bine.

Începuturi

La începutul anilor `90, românii erau deja familiarizați cu telefoanele fixe, telefoane publice sau cele instalate în propria gospodărie. În 1992 a fost lansat primul sistem cu pagere din România, ceea ce le-a deschis românilor apetitul spre mobilitate.^[1]

Primele tentative de telefoane mobile (1G) au venit de la companiile Telefonica și Romtelecom, însă modelele erau destul de limitate și se comportau mai mult ca telefoanele fixe.

Adevărata revoluție a telefoniei mobile (2G) a primit undă verde în 1996, când MobiFon și MobilRom au câștigat licitația organizată de Ministerul Comunicațiilor^[2] pentru primele două rețele de telecomunicații mobile din sistemul GSM.

Acționarul majoritar al MobiFon era grupul canadian TIW, iar ceilalți acționari erau Logic Telecom, AirTouch Canada, Poșta Română, grupul industrial ISAF, Ana Electronics și Ana IMEP.

De cealaltă parte, acționarul majoritar al MobilRom era grupul francez France Télécom, iar printre acționari mai erau companiile Tomen Telecom Project, Alcatel Network Sistems^[3] Romania, MBL Computers, Radcom, Media Com și Unimedia.

Primii care au ieșit cu serviciile în piață au fost cei de la MobiFon, care au lansat rețeaua Connex pe 15 aprilie 1997. Compania a stabilit un record mondial la acea vreme, reușind să facă o lansare comercială^[4] în doar 135 de zile de la acordarea licenței.

În prima fază, serviciile Connex au fost lansate în București, Bacău, Brașov, Cluj-Napoca, Constanța, Craiova, Galați, Timișoara și Sibiu. Connex a ieșit cu serviciile în piață cu o lună înainte de concurență.^[5]

Connex nu avea încă magazine proprii, așa că lansarea a fost organizată la Sala Palatului în București. Începând cu data de 15 aprilie, timp de câteva zile, românii care voiau să fie printre primii care trec la telefonia mobilă cu servicii GSM au format cozi interminabile în fața clădirii, după cum își amintește una dintre primele angajate ale companiei.^[6]

Tot în 1997, Connex a inaugurat în București primul său magazin oficial din România.^[7] Lansarea Connex a venit cu o amplă campanie publicitară, construită în jurul unui spot TV, pe vocea actorului Victor Rebengiuc.^[8] Așa a apărut campania „Viitorul Sună Bine”.

La început, doar oamenii cu bani aveau telefon mobil, după cum povestește într-un interviu unul dintre angajații companiei de la acea vreme. Totuși, evoluția pieței a fost suprinzătoare pentru toată lumea. Până la finalul anului 1997, Connex avea 112.000 de abonați, iar în anul următor avea 325.000 de abonați.^[9]

Într-o abordare mai neobișnuită, Connex a lansat în 1998 și un brand de îmbrăcăminte sub numele MyX, care a avut un succes neașteptat în rândul tinerilor^[10] de atunci.

Bătălia giganților

În perioada 1998-1999, cursa dintre Connex și Dialog avea să întețească ritmul de dezvoltare al pieței. Connex a lansat în 1998^[11] serviciul SMS și, ca răspuns la ofertele concurenței, a lansat oferta cu cartelă reîncărcabilă Connex GO, împreună cu sloganul „Ce-i al tău, e al tău!”.^[12] În același an, compania lansează servicii de date și fax.

Connex renunță la afacerea cu îmbrăcăminte MyX, dar păstrează marca^[13] pentru serviciile sale. A lansat în 1999 serviciul XNET, prin care oferea ^[14] servicii complete de internet. În 2000, Connex a lansat serviciul de chat și tehnologia WAP.^[15]  

Până la finalul anului 2000, Connex deja avea 1,1 milioane de utilizatori în România^[16] pentru serviciile de telefonie mobilă, în perioada în care majoritatea apelurilor erau de 1-3 secunde pentru a nu fi taxate. În piață apar jucători noi, Cosmorom de la Romtelecom și Zapp (ex-Telefonica) de la Inquam.^[17] Canadianul Ted Lattimore a devenit CEO-ul Connex în anul 2000, înlocuindu-l pe canadianul^[18] Alexander Tolstoy.

În 2001, Connex a lansat primul portal mobil din România, sub brandul myX, respectiv servicii de divertisment mobil, precum dating, tonuri de apel, logo-uri și jocuri. În același an a lansat în premieră în piață GPRS (General Packet Radio Service), iar în 2002^[19] a lansat Mobile Banking și încărcarea electronică a cartelelor.

Anul 2002 a fost unul de referință pentru piața de telecomunicații din România, fiind ultimul an dinaintea liberalizării pieței de telefonie fixă.^[20] În acest context, 2002 a fost primul an în care telefonia mobilă a depășit telefonia fixă ca număr de utilizatori în România.

Telefonia mobilă avea aproape 4,5 milioane de utilizatori, dintre care Connex avea 2,3 milioane, Orange avea^[21] 1,84 de milioane, Cosmorom avea aproape 300.000, iar Zapp avea peste 27.000 de utilizatori. Tot în 2002 se schimbă și prefixul numerelor de telefon, iar Connex ajunge la cunoscutul 072.^[22]

Până la finalul anului 2004, Connex a ajuns la 4,9 milioane de utilizatori.^[23] În primăvara anului 2005, Connex a lansat în premieră serviciile 3G în România și telefoanele cu capabilități 3G, cu un an înaintea concurenței.

Serviciile 3G au însemnat acces rapid la internet, transfer de date, imagini, ascultarea de muzică pe telefonul mobil, precum și vizualizarea paginilor web cu elemente grafice și servicii de localizare.^[24] În total, piața de telefonie mobilă din România avea 10 milioane de utilizatori la momentul respectiv.^[25]

Când Connex a devenit Vodafone

În 2005, Connex s-a transformat în Vodafone România, după ce operatorul britanic Vodafone a cumpărat de la TIW operatorul MobiFon-Connex într-o tranzacție^[26] de 3,5 miliarde de dolari, care a inclus și operatorul ceh Oskar Mobil. Imediat după tranzacție, Ted Lattimore a fost înlocuit în funcția de CEO de Liliana Solomon.^[27]

Tranziția a fost una treptată, cu un rebranding în trei etape. Mai întâi s-a schimbat logo-ul, apoi a devenit^[28] Connex-Vodafone, introducând mai mult roșu în reclame, iar în aprilie 2006 a devenit oficial Vodafone. Atunci, Vodafone pornea la drum în România cu 6,1 milioane de clienți.^[29]  

În perioada 2006-2007, Vodafone a lansat servicii 3G îmbunătățite^[30] pe piața românească. În 2007, Vodafone a intrat și pe piața serviciilor de telefonie fixă^[31] pentru utilizatori casnici.

În următorii ani au avut loc mai multe mutări în piață, iar concurența s-a întețit.^[32] Competiția în creștere a dus la un război al ofertelor, ceea ce a început să genereze prețuri tot mai avantajoase pentru clienți. Numărul de utilizatori ai Vodafone a crescut până la 9,8 milioane de utilizatori în 2010.^[33]

Serviciile de telecomunicații au înregistrat o creștere accelerată și au ajuns la o penetrare de circa 130% la nivelul populației în anul 2010, cu un total de 26 de milioane de clienți. Piața era privită drept una dintre cele mai dinamice din Europa.

La nivelul anului 2010, epoca 3G și popularizarea smartphone-urilor au făcut ca adevărata miză din piața de telecomunicații să fie oferta^[34] de internet mobil, unde Vodafone a fost pionier. Liliana Solomon a fost înlocuită la finalul anului 2010 pe poziția de CEO de către Inaki Berroeta.^[35]

Un lider în era digitală

În 2010, Vodafone era primul operator care ajungea la o acoperire de 90%^[36] din populație cu servicii 3G, cu viteze care ajungeau până la 21,6 Mbps. Următoarul deceniu din istoria companiei pe piața locală a fost caracterizat de transformarea Vodafone dintr-o companie care vinde minute și SMS-uri, într-un furnizor de soluții în era digitală.

În 2012, Vodafone a fost primul operator de telecomunicații care a lansat serviciile 4G^[37] în România, în luna noiembrie. Rețeaua 4G a fost disponibilă în prima fază în 10 orașe din țară.

În 2013, Vodafone și Orange au semnat un acord^[38] de referință, pentru partajarea infrastructurii de rețea. În același an, Vodafone a lansat prima reclamă cu Ciobanul Ghiță, care avea să devină unul dintre principalii vectori de imagine în anii următori.

În 2014, Vodafone a adus în premieră pe piața locală tehnologia^[39] VoLTE, adică apeluri de voce prin rețeaua de date 4G. Tot în 2014, Vodafone a introdus în premieră serviciul de recunoaștere automată a vorbirii (Automatic Speech Recognition) pentru^[40] abonații care apelează la serviciul de Relații cu Clienții.

După recordul de utilizatori din 2010, numărul clienților a scăzut ușor în cei mai grei ani ai crizei, dar în 2014 a început din nou să crească, ajungând la 8,6 milioane de utilizatori, dintre care 8 milioane^[41] de utilizatori ai serviciilor mobile.

Vodafone a introdus în România în 2014 și serviciul de plăți de pe telefonul mobil M-Pesa, piața locală fiind prima din Europa în care grupul a lansat acest produs. M-Pesa nu a avut succesul așteptat și a ieșit din România în 2017.^[42]

Ravinder Takker a devenit CEO al Vodafone România în mai 2014, în locul lui Inaki Berroeta.^[43] În 2015, rețeaua Vodafone de magazine deschise în sistem de franciză a depășit 100 de unități, în 66 de orașe și 36 de județe la nivel național.^[44] Peste 50 de antreprenori lucrau cu operatorul de telecomunicații.

Treptat, Vodafone a început să adreseze clienții corporate cu tot mai multe produse din sfera digitală. În 2015 a lansat stocarea în cloud Smart Archive,^[45] soluții pentru Industry 4.0^[46] și oferte variate pentru companii. În 2016, Vodafone a lansat serviciile 4G+ în România.^[47]

În 2016, Vodafone a intrat în România și pe piața^[48] de conținut video, cu platforma 4GTV, dar a renunțat la ea în 2018.^[49] La acest capitol, Vodafone a lansat în 2020 serviciul^[50] Vodafone TV, care a fost redefinit în 2024 drept Vodafone TV+.^[51]

A continuat să lanseze instrumente digitale pentru clienții corporate. În 2016 a lansat Ready Business Score, iar în 2017 a lansat soluția pentru monitorizarea flotelor Auto Manager^[52], serviciul de facturare Smart Invoice^[53] și abonamente cu costuri adaptabile.^[54]

Vodafone România a lansat în 2017 serviciile 4.5G, prin care a oferit optimizare^[55] superioară pentru streaming video. La finalul anului 2017, Vodafone și OMV Petrom au finalizat cu succes primul test din România pe tehnologia NB-IoT^[56] (NarrowBand-Internet of Things). După acest test reușit, Vodafone a lansat în anul următor prima rețea mobilă din țară^[57] care oferă acoperire națională pentru servicii NB-IoT.

În 2017, Vodafone România a depășit în premieră recordul de 9,8 milioane de utilizatori atins în 2010, după ce a încheiat anul cu 9,94 milioane de utilizatori.^[58] Dintre aceștia, 9,2 milioane erau utilizatori ai serviciilor mobile. Murielle Lorilloux a devenit CEO al Vodafone România^[59] în 2017, înlocuindu-l pe Ravinder Takker.

În 2018, Vodafone România a cumpărat integral compania românească Evotracking^[60], o companie din domeniul IoT, care deținea marca EVOGPS în piața sistemelor pentru flote auto. Tot în 2018, divizia dedicată segmentului corporate devine Vodafone Business.^[61]

Cum sună viitorul?

Anul 2018 a marcat începutul unei tranzacții care avea să facă istorie. Grupul Vodafone a semnat un acord pentru preluarea operațiunilor Liberty Global din mai multe țări, o tranzacție de 18,4 miliarde de euro. În urma acesteuia, Vodafone România urma să preia UPC România.^[62]

Tranzacția a fost finalizată în 2019, când UPC România avea peste 960.000 de clienți cu peste 2 milioane de abonamente la cablu TV, internet și telefonie fixă.^[63] Fuziunea a fost completă în 2020^[64] și a dat naștere unei companii cu 9,9 milioane de clienți pe servicii mobile, 2,1 milioane de abonamente pe servicii fixe și o cotă de piață de 25% în funcție de venituri.

Pe lângă tranzacția cu UPC, Vodafone a lansat în România serviciile 5G^[65] în mai 2019. Câteva luni mai târziu, Vodafone a început să extindă serviciile 5G și să lanseze abonamente^[66] pe noua generație. În 2019, Vodafone a devenit operator de servicii convergente.^[67]

Odată cu tendința de digitalizare accentuată care a început în 2020, Vodafone a continuat să își dezvolte portofoliul de soluții pentru clienții corporate, dar și pentru clienții de retail. În 2021, Vodafone România a lansat Flex, primul abonament complet digital^[68] disponibil în piață, ce putea fi configurat în funcție de nevoile abonatului.

În același an, Vodafone a lansat o suită de soluții digitale pentru agricultură^[69], dar și V-Hub, o platformă online cu resurse și informații relevante care ajută IMM-urile în procesul de transformare digitală.^[70] În 2021 a apărut în suita business și soluția de soft POS GP Tom^[71].

Anul 2021 a adus o nouă schimbare în top managementul Vodafone România. Achilleas Kanaris a înlocuit-o pe Murielle Lorilloux^[72] în funcția de CEO Vodafone România.

În 2022, Vodafone s-a transformat într-un one stop shop de tehnologie prin platforma comercială EasyTech, cu dispozitive, soluții IoT și servicii, care vin în completarea^[73] serviciilor de comunicații convergente. În 2023, compania a deschis și primul magazin sub umbrela conceptului EasyTech.^[74]

În 2024, Vodafone România a semnat un parteneriat cu Ericsson pentru implementarea 5G^[75] și pentru modernizarea rețelei mobile existente în România. Tot în 2024, Vodafone și Orange au decis că au extins rețeaua Open RAN 4G^[76] lansată ca proiect pilot în 2023.

La finalul anului 2024, Vodafone România a ajuns la un acord pentru a prelau o parte din activele Telekom România. O altă parte din active^[77] ar urma să fie preluată în cadrul tranzacției de Digi. Nedim Bayoturn a devenit la începutul anului 2025^[78] CEO-ul Vodafone România, în locul lui Achilleas Kanaris.

Epilog. Mai conectat ca niciodată

București, 2025. Un businessman plătește cafeaua cu smartwatch-ul și iese din cafeneaua aglomerată. Fără să-și scoată telefonul din buzunar, cheamă un Uber.

În căști, asistentul AI îi amintește că în zona în care merge e festivalul de reclame pentru nostalgici. Pe un ecran uriaș, o reclamă veche Connex rulează pentru câteva secunde.

Zâmbește. Viitorul încă sună bine. Iar acum sună mai clar ca niciodată.

Articol publicat în martie 2025.