pattern
bk-map
bk-map
bk-bl bk-br bk-tr

enciclopedia
de
business

Ion Țiriac, Fondator Țiriac Holdings

9 min

Ion Țiriac a fost pentru mult timp cel mai bogat om din România și rămâne în continuare unul dintre cei mai mari miliardari ai țării. Fostul jucător profesionist de tenis și-a clădit un imperiu în afaceri, în care a cumpărat, dezvoltat și vândut active în mod constant, în domenii precum auto, imobiliare, banking, sport și energie.


Studii, ordine și distincții

Ion Țiriac a început să practice hochei pe gheață încă din timpul școlii și pentru că avea foarte multe antrenamente nu a mai ajuns la cursuri, motiv pentru care a fost exmatriculat în timpul liceului.

Datorită prieteniei cu familia Maurer, foarte influentă în acei ani, Ion Ţiriac a revenit pe băncile școlii și a reuşit să facă doi ani de liceu în patru luni şi să obţină bacalaureatul.

În anul 1958 a devenit membru al lotului naţional de hochei, cu care a participat la Jocurile Olimpice de Iarnă din Innsbruck și la Campionatele Mondiale.

În anul 1959, Ţiriac s-a transferat la Clubul Dinamo Bucureşti, club departamental al Ministerului de Interne, iar în anul 1960 a fost încadrat ca sublocotenent de miliţie în cadrul Secţiei de tenis a Clubului Sportiv Dinamo Bucureşti.

A absolvit, în anul 1964, Institutul de Cultură Fizică din București, primind distincția Maestru Emerit al Sportului. Un an mai târziu a fost decorat cu Medalia „În Serviciul Patriei Socialiste”, clasa a II-a, pentru „5 ani vechime în unităţile militarizate ale Ministerului Afacerilor Interne”.

Alte distincţii primite de-a lungul timpul de Ion Ţiriac sunt: „Ordinul Serviciul Credincios în grad de Mare Cavaler”, „Doctor Honoris Causa” al Universităţii de Vest din Timişoara şi Ordinul Naţional „Steaua României” în grad de Cavaler.[1]


Cariera în tenis

Un jucător priceput și tenace, Ion Țiriac a jucat Cupa Davis pentru România din 1959 până la mijlocul anilor ‘70, ratând doar Cupa din 1973.[2] În 1970, a câștigat împreună cu Ilie Năstase turneul de la Roland Garros.

În anul 1971, a fost decorat cu Ordinul Muncii Clasa I, în prezenţa preşedintelui Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu. Ţiriac a câştigat peste 40 de titluri internaţionale în tenis, la simplu şi la dublu[3] și a fost de nouă ori campion al României la tenis. S-a retras în anul 1980.

După încheierea activităţii sportive, Ion Ţiriac a fost manager şi antrenor al unor jucători de tenis de excepţie, printre care Ilie Năstase, Guillermo Villas, Henri Leconte sau Boris Becker.

A activat ca promotor al sportului în SUA şi Europa şi a fost consultant tehnic al mai multor companii în domeniul sportiv. A deținut funcția de manager pentru turnee de tenis ale ATP şi WTA, precum Eurocard Open, Austrian Open, Italian Open sau Faber Grand Prix.

Începând cu anul 1996, Ion Ţiriac a deţinut licenţa turneului de tenis „BCR Open România”,[4] redenumit mai apoi  „BRD Năstase Țiriac Trophy”, parte a ATP World Tour 250 series, care a fost relocat la Budapesta după 10 ani de desfășurare la București.

În perioada 1998 – 2004, Ion Ţiriac a fost preşedintele Comitetului Olimpic Român și  a fost inclus în International Tennis Hall of Fame în 2013.[5]


Afaceri în tenis

Ion Țiriac a cumpărat de-a lungul timpului licenţele pentru mai multe turnee din circuitul profesionist, pe care, în timp, le-a vândut sau închiriat, obţinând profituri considerabile. El a deținut pentru lung timp licența turneului Masters de la Madrid, cotat între primele opt în lume, după valoarea premiilor.

În 2022, Ion Țiriac a reușit să finalizeze vânzarea turneului de tenis Mutua Madrid către compania IMG[6], parte a gigantul american Endeavour. Această tranzacție a cuprins și un teren de golf și s-a ridicat la peste 390 de milioane de euro.

În 2024, și-a vândut acțiunile de la Gonet Geneva Open, turneul de nivel ATP250 pe care-l deținea în proporție de 50%, către Nicolas Gonet, președintele Consiliului de Administrație al companiei bancare Gonet & Cie SA, sponsorul principal al competiției.


Afacerile din industria financiară

Ion Ţiriac a fondat, în 1990, prima bancă cu capital integral privat din România post-comunistă[7]. După anul 1990, averea lui a depășit valoarea de 100 de milioane de dolari. 10 ani mai târziu, afacerile sale aveau o valoare de peste 500 de milioane de dolari.

În anul 2003, a devenit preşedintele Consiliului pentru sprijinirea investiţiilor străine din România din cadrul Agenţiei Române pentru Investiţii Străine (ARIS).

În anul 2005, Banca Comercială Ion Țiriac a fuzionat cu HVB Bank Romania devenind HVB-Țiriac.[8] Valoarea acțiunilor omului de afaceri în noua entitate (49,9%) erau estimate la aproximativ 300-400 de milioane de euro.

Banca HVB-Țiriac a fuzionat prin absorbție cu UniCredit România, rezultând UniCredit Țiriac în 2007. Ion Țiriac a făcut exit din bancă în perioada 2014-2015.

În paralel, Ion Țiriac a investit în asigurări și în 1994 a lansat compania Asigurări Ion Țiriac. În anul 2000, grupul german Allianz a preluat 51% din companie, o mutare care a dat naștere firmei Allianz-Țiriac Asigurări. Ion Țiriac continuă să fie acționar al asiguratorului.


Ţiriac Holdings

Majoritatea afacerilor sale sunt reunite în Ţiriac Holdings Ltd, care activează în principal în industria financiară (leasing financiar, leasing operaţional, brokeraj), industria auto (include businessul de dealership auto Ţiriac Auto) și real-estate.

La acestea se adaugă servicii aeriene, property şi facility management, energie, electronice și altele.

În 2022, grupul Țiriac a vândut compania Țiriac Leasing [9]către grupul Banca Transilvania. La scurt timp, Țiriac a vândut și Țiriac Operating Lease către grupul Autonom[10].

În 2023, grupul Țiriac a cumpărat direct și indirect 5% din gigantul Hidroelectrica[11], cu ocazia listării acestuia la Bursa de Valori București.

La nivelul anului 2026, Ion Țiriac spunea că nu îl mai interesează businessul și l-a lăsat la conducerea pe fiul său, Ion Țiriac Jr.


Afacerile din imobiliare

Ion Ţiriac este implicat în dezvoltarea unor ansambluri rezidenţiale și clădiri de birouri, în mai multe oraşe precum Bucureşti, Timişoara și Braşov.

Business-ul „Stejarii” include complexul de agrement Stejarii Country Club şi Stejarii Clubul Rezidențial, proiectul de apartamente de lux de locuit și închiriat. Investiția în dezvoltarea acestui proiect s-a ridicat la peste 200 de milioane de euro.

În 2020, omul de afaceri a primit autorizație să construiască 198 de apartamente în continuarea primei faze a proiectului[12]. Noua investiție este estimată la peste 100 milioane de euro.

În imobiliare, Ion Țiriac a avut tot timpul o gândire strategică și a achiziționat terenuri în locații cheie pe care le-a vândut ulterior către diferite companii.

Spre exemplu, în perioada 2020-2021, Țiriac a încasat 23 de milioane de euro din terenurile vândute[13] către One United Properties și către IKEA.

În 2022, Țiriac a inaugurat proiectul de birouri Țiriac Tower[14], din Piața Victoriei din Capitală, în urma unei investiții de 40 de milioane de euro.

În 2023, Țiriac Imobiliare a finalizat o investiție de 50 de milioane de euro[15] pentru proiectul rezidențial Stejarii Collection din zona de nord a Bucureștiului.

În 2025, Țiriac a renunțat la proiectul sălii polivalente pe care intenționa încă din 2022 să o construiască la Otopeni, în zona aeroportului, întrucât autoritățile nu au aprobat înălțimea clădirii.

Tot în 2025, Țiriac a anunțat reluarea unui proiect de 100 de milioane de euro în Brașov. Mai exact, pe fosta platformă industrială IUS, Țiriac pregătește un proiect imobiliar cu funcțiuni mixte. Tot în Brașov, Țiriac lucrează la o bază sportivă.

În octombrie 2025, Țiriac a început demersurile pentru autorizarea demolării clădirilor în care funcționează reprezentanțele Țiriac Auto din zona Expoziției din București. Acolo vrea încă din 2019 să construiască un proiect care ar putea cuprinde 27 de tronsoane de clădiri, cu locuințe, birouri, mall și hotel.

În aceeași perioadă a pregătit demolarea ultimelor bucăți din fabrica Granitul, de pe Șoseaua Vergului din Sectorul 2 al Capitalei. Asta ar putea deschide calea pentru o investiție imobiliară.

Alte afaceri

Ion Țiriac a fost implicat în mai multe afaceri de-a lungul timpului. În 1996, retailerul german Metro a intrat pe piața din România printr-un parteneriat cu Ion Țiriac. În 2015, omul de afaceri a vândut grupului german participația de 15% pe care o avea în Metro Cash&Carry România.


Țiriac Collection

Ion Țiriac deţine o galerie de maşini de epocă. Expoziția intitulată „Ţiriac Collection” reuneşte exemplare auto și motociclete din colecția sa și a fost deschisă publicului în 2015.

Colecţia cuprindea în 2015 peste 150 exponate de epocă, fabricate începând cu anii 1899[17], dar şi automobile performante, cu un design actual.

În 2025, Țiriac a anunțat că a finalizat extinderea și reconfigurarea galeriei de mașini Țiriac Collection, care a ajuns la 300 de exemplare expuse permanent.


Țiriac Air

Miliardarul Ion Țiriac are de aproape două decenii și o companie care operează zboruri private, sub numele Țiriac Air. Compania a pornit de la propriul avion.

În 2023, Țiriac Air a cumpărat un avion nou[18], ajungând astfel la o flotă de trei aeronave.

În 2024, și-a mărit flota cu un Bombardier Global 6000.


Domeniul de vânătoare

Țiriac este pasionat de vânătoare încă din anii ‘60. Omul de afaceri a concesionat un domeniu de vânătoare la Balc, lângă Oradea, în anul 2002.

Aici a organizat în fiecare an, din 2005 și până în 2016, vânătoarea de mistreți, un eveniment la care au participat unii dintre cei mai influenţi oameni de afaceri şi politicieni ai lumii.[19]


Viața personală

Ţiriac a fost căsătorit pentru prima dată cu Erika Braedt[20], handbalistă la Ştiinta Bucureşti. După despărţirea de prima soţie, Ţiriac a avut o relaţie cu americanca Mikette von Issenberg[21], cu care, în 1976, a avut primul copil, pe Ion Alexandru.

Omul de afaceri a cunoscut-o, în 1992, pe ziarista şi fotomodelul francez de origine egipteană Sophie Ayad, iar în 1996 cei doi s-au căsătorit. Ion Țiriac și Sophie Ayad au doi copii: Karim Mihai şi Ioana, însă au divorțat în 2002.[22]


Fundații și filantropie

Ion Ţiriac a inaugurat, în anul 2016, primul patinoar privat din Bucureşti-Ilfov. Denumit Telekom Arena.[16]

Proiectul este operat de Fundaţia Ion Ţiriac şi realizat conform celor mai recente standarde olimpice internaţionale şi conform indicaţiilor Federaţiei Internaţionale de Hochei. Investiția în patinoar a fost de aproximativ 3,9 milioane de euro.

Ion Țiriac a creat și Fundaţia Dumbrava Minunată de la Braşov care operează un centru de îngrijire pentru bătrâni.

Grupul Țiriac are o echipă dedicată de circa 30 de persoane[23] care este responsabilă de implicare socială și acte caritabile. Printre acestea se numără: cămine de copii, azile de bătrâni, ajutoare pentru sportivi, școli, grădinițe, spitale, biserici, mașini, avioane și campusuri școlare.

În 2024, medaliaţii tricolori de la Jocurile Olimpice de la Paris au fost premiaţi de Fundaţia Ion Ţiriac cu maşini şi medalii de aur.[24] Sportivii au primit maşinile personalizate în funcţie de proba şi disciplina la care au obţinut medalii. Au fost acordate 22 maşini, iar sportivii cu două medalii au primit două autoturisme electrice.

Articol actualizat în mai 2026.


Webografie - click pentru lista surselor!

Date personale
Vârstă: 87 de ani
Cetățenie: română
Locul nașterii: Brașov, România
Reședință: București, România
Studii: Institutul de Cultură Fizică din București
Domeniu de activitate real estate, auto, energie
Sursa imagine Dreamstime