Horia Ciorcilă este unul dintre cei mai cunoscuți oameni de afaceri din România, iar numele său este strâns legat de istoria de peste 30 de ani a Băncii Transilvania și de modul în care aceasta a ajuns cea mai mare bancă din România.

De asemenea, numele lui Ciorcilă a fost legat de companii importante care au dat exit-uri de răsunet în piața locală, precum Astral Telecom, firmă vândută către UPC într-o tranzacție de peste 400 de milioane de dolari. Ciorcilă a mai investit în imobiliare, FMCG, HoReCa, educație, sănătate și construcții.

Educație și începuturi

Horia Ciorcilă s-a născut la Cluj într-o familie în care mama era profesoară, iar tatăl era inginer^[1] cu specializare în științe juridice.

A fost student înainte de Revoluție și a absolvit Facultatea de Automatizări-Calculatoare^[2] din cadrul Institutului Politehnic Cluj-Napoca.

După finalizarea studiilor s-a angajat ca inginer la RENEL (Regia Autonomă de Electricitate), unde a rămas până în 1989.

Ciorcilă a înființat prima sa firmă în 1990, la câteva luni după Revoluție, sub numele Comitra, cu profil de activitate pe zona de comerț și import-export.

Mai exact, aducea televizoare, frigidere și congelatoare second-hand și noi, pe care le vindea pe piața din România. Ulterior a vândut mobilă în străinătate alături de câțiva parteneri din București.^[3]

El s-a concentrat pe activitatea de comerț până în 1993^[4], când apetitul său pentru business a trecut la următorul nivel.

Astral Telecom

Piața de telecom de la începutul anilor `90 era una extrem de fragmentată, în care apăreau mulți jucători locali care rezistau pentru perioade scurte. În această piață a intrat și Horia Ciorcilă în 1993.

El s-a asociat cu omul de afaceri Dorel Goia pentru a lansa împreună operatorul de telecomunicații Storm TV. În aceeași perioadă cei doi s-au asociat cu Sorin Ghițe, Valentin Nicolae, Nicolae Pop Baldi și Bela Ursi, care aveau operatorul TV Cablu.

În 1993-1994, din parteneriatul oamenilor de afaceri de la Cluj a luat naștere și operatorul Astral TV, iar cele trei companii au operat fiecare pe cont propriu până la finalul deceniului respectiv.

În 1998, fondul de investiții AIG New Europe Fund purta discuții cu diferiți operatori de telecomunicații din România, iar în 1999 Astral și AIG au semnat o înțelegere de principiu pentru o investiție de 20 de milioane de dolari.

În 2000-2001, Astral TV, Storm TV și TV Cablu au fuzionat pentru a da naștere companiei Astral Telecom^[5], o companie care în anii următori a continuat să atragă investitori și a crescut prin zeci de achiziții de companii mici și medii.

În anul 2000, Astral a absorbit compani precum Gameland din Galați, Kappa din București, Agapia din Suceava^[6], Dacoluci din Magalia sau Metwooplast din Odorheiu Secuiesc.

La finalul anului 2021, Astral Telecom avea circa 600.000 de clienți, într-o piață în care RCS&RDS avea 550.000^[7] și UPC avea 300.000 de clienți.

În 2002, Astral Telecom a cumpărat compania Internet Dynamic Network Technologies România^[8], în 2003-2004 a preluat alți operatori^[9] din mai multe orașe din țară, iar în aprilie 2005 a cumpărat Cable Vision of Romania de la Romtelecom.^[10]

În 2005, Horia Ciorcilă și ceilalți fondatori, alături de fondurile de investiții care controlau trei sferturi din Astral Telecom^[11], au vândut compania de telecomunicații către UPC într-o tranzacție de peste 404 milioane de dolari.

Tranzacția a dat naștere unei companii de cablu care controla o treime din piața locală^[12] și avea peste 1,3 milioane de abonați.

Banca de la Cluj

În 1993, un grup de 46 de persoane fizice și companii, printre care Horia Ciorcilă și Sorin Ghițe, au înființat Banca Transilvania.

L-au recrutat la conducere pe Iosif Pop, un bancher care a condus anterior Banca Română pentru Comerț Exterior (BRCE). Cei 46 de fondatori au pornit la drum cu un capital de 4 milioane de dolari^[13], din care au investit inițial doar 2 milioane de dolari.

Scopul lor era de a crea o bancă stabilă dedicată zonei Transilvaniei într-o perioadă în care piața bancară nu deservea cu adevărat nevoile pieței locale.

Activitatea băncii a început în 1994 prin deschiderea sucursalei BT Cluj, unde lucrau 13 oameni^[14]. Primul sediu era în două camere înghesuite pe malul Someșului.^[15] Ciorcilă a fost membru în Consiliul de Administrație încă de la început.

Banca Transilvania s-a listat la Bursa de Valori București în anul 1997^[16]. În 1999, banca de la Cluj a început o relație de lungă durată cu Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD).

Cele două instituții au semnat un acord în 1999, iar în 2000 au demarat un program de finanțare pentru IMM-uri. Colaborarea cu BERD a căpătat mai multe dimensiuni.

În 2001, BERD a ajuns la un acord pentru a deveni unul dintre cei mai mari acționari ai Băncii Transilvania, cu 15% din acțiuni.

La acel moment, Banca Transilvania deținea la rândul ei acțiuni la companiile de asigurări Asiban și SAR Transilvania, la compania Leasing Transilvania^[17], precum și la societăți precum Transilvania Capital Invest, Radio Napoca, Registrul Miorița, Interoil Oradea și Piața de Gros.

Horia Ciorcilă a devenit președinte al Băncii Transilvania în 2002^[18], moment de la care a început să se implice mai mult în dezvoltarea băncii.

În 2002-2003, banca a trecut printr-un proces de rebranding prin care și-a schimbat identitatea corporate^[19], logo-ul și a venit cu un grad mai ridicat de profesionalizare. Atunci a luat naștere de fapt grupul Banca Transilvania.

Odată cu acest capitol, banca de la Cluj avea nevoie de un director general pregătit pentru următoarea etapă de creștere, care să-l înlocuiască pe Iosif Pop, primul CEO al băncii.

În 2002, Banca Transilvania l-a recrutat pe olandezul Robert Rekkers, cel care a condus anterior ABN Amro România. În următorii cinci ani, până la criza financiară, valoarea de piață a Băncii Transilvania a crescut de la 55 de milioane de euro la 1,7 miliarde de euro.

Criza financiară a lovit puternic în piața bancară din întreaga lume, inclusiv în România, și începând cu septembrie 2008 au urmat cele mai grele luni din viața Băncii Transilvania. În toamna lui 2008, banca avea o cotă de piață de 5,7% și era pe locul șapte în sistemul bancar.

În acea perioadă, Banca Națională a României a acordat un împrumut de urgență de 600 de milioane de lei pe o perioadă de trei luni pentru banca de la Cluj. La începutul anului 2009, valoarea de piață a Băncii Transilvania era de 180 de milioane de euro.

Horia Ciorcilă și alți oameni din acționariatul băncii au căutat un investitor strategic, discutând inclusiv o fuziune cu BRD și grupul francez Societe Generale, care nu s-a concretizat. Au fost purtate discuții și cu National Bank of Greece sau Marfin Bank.

La finalul lui 2009, o parte din acționarii băncii au ajuns la un acord pentru a vinde 10% din Banca Transilvania către Bank of Cyprus^[20], o mutare care a atras și o cercetare privind o presupusă manipulare a pieței de capital. Cazul s-a finalizat prin achitare după câțiva ani.^[21]

În 2010, Bank of Cyprus a vrut să-și majoreze deținerea în Banca Transilvania^[22] de la 10% la 20%, însă BNR nu a fost de acord cu această mutare.

Grupul Banca Transilvania

În anii de după criză, băncile străine erau mai reticente cu privire la economia românească, ceea ce a lăsat loc de creștere pentru Banca Transilvania, care a început să atragă^[23] din ce în ce mai multe companii mici și mijlocii în portofoliu.

În 2013, Horia Ciorcilă și Robert Rekkers nu se mai înțelegau, iar președintele băncii l-a recrutat pe Omer Tetik, șeful Credit Europe Bank^[24], pe poziția de CEO al Băncii Transilvania, care se afla pe locul trei în piață la vremea respectivă, cu active de 30 de miliarde de lei.

Banca Transilvania era pregătită să treacă la achiziții și a purtat discuții cu RBS, Citibank, Millennium sau Credite Agricole, ajungând chiar să evalueze Millennium în perioada 2013-2014.

În 2014, Bank of Cyprus a scos la vânzare pachetul de aproape 10% din Banca Transilvania, iar Horia Ciorcilă a găsit cumpărătorul^[25], cele mai multe acțiuni ajungând la SIF-uri. Ciorcilă are o istorie mai îndelungată cu SIF Moldova, unde a ajuns și director de investiții în aceeași perioadă.

În 2014, Banca Transilvania a ajuns la un acord pentru a cumpăra Volksbank România de la grupurile austriece care o dețineau^[26]. Banca Transilvania avea o cotă de piață de 9,7%, iar Volksbank avea 3,5%. Tranzacția a dus BT spre locul doi în piață.^[27]

Tot în 2014, Banca Transilvania a deschis sucursala BT Italia^[28] și a devenit singura bancă românească din România.

În perioada 2015-2016, Banca Transilvania a cumpărat Capital Partners, cea mai mare firmă local de consultanță în M&A^[29], dând naștere companiei BT Capital Partners.

În 2017, Banca Transilvania a lansat compania BT Mic, un IFN corporate^[30] dedicat finanțării afacerilor mici din România.

Următoarea mutare importantă pentru Banca de la Cluj a venit în 2017, când Banca Transilvania a semnat un acord pentru preluarea Bancpost de la Eurobank Group.^[31] Valoarea tranzacției s-a ridicat la 226 de milioane de euro.

În 2018, Banca Transilvania a ajuns cel mai mare grup bancar din România, depășind pentru prima dată BCR în topul băncilor din piața locală. Activele se ridicau la 75 de miliarde de lei.^[32]

Integrarea Banca Transilvania cu Bancpost a fost finalizată la 31 decembrie 2018, moment la care grupul de la Cluj însemna 3 milioane de clienți^[33], 10.000 de angajați și aproape 30.000 de acționari.

Tot în 2018, Banca Transilvania s-a extins și a devenit acționar al Victoriabank, a treia cea mai mare bancă din Republica Moldova^[34]. BT și BERD dețineau împreună peste 66% din acțiuni.

În 2019, BT Asset Management și BT Investments au cumpărat Certinvest Pensii, administrator de fonduri de pensii facultative^[35], cu peste 9,500 de participanți la momentul tranzacției.

În 2021, Banca Transilvania a cumpărat Idea Bank, Idea Leasing și Idea Broker de Asigurare^[36] de la grupul polonez Getin Holding. Pe structura Idea Bank, grupul BT a lansat în 2024 neobank-ul Salt Bank.^[37] Tot în 2021, Banca Transilvania s-a mutat într-un nou sediu central la Cluj^[38].

Tot în 2021, cei mai mari acționari ai Bănci Transilvania au ajuns fondurile de pensii Pilon II, care dețineau atunci peste 23%^[39], urmate de SIF-uri, cu peste 18% și de BERD cu sub 7%.

În 2022, Banca Transilvania a dus imaginea de bancă pentru antreprenoriat la următorul nivel și a deschis Stup^[40], un spațiu fizic și virtual dedicat susținerii comunității antreprenoriale, aflat în București.

Tot în 2022, Banca Transilvania a cumpărat Țiriac Leasing, a treia companie de leasing achiziționată de grup^[41] după Idea Leasing și ERB Leasing.

În 2023, banca avea 4,2 milioane de clienți în România. În cei cinci ani din 2018 până în 2023, banca și-a dublat activele, creditele și depozitele, iar baza de clienți a crescut cu aproape 50%.

În cei aproximativ zece ani de când Ciorcilă l-a adus pe Omer Tetik în echipa de conducere a Băncii Transilvania, capitalizarea băncii la Bursa de la București a crescut de patru ori, ajungând la 4,5 miliarde de euro^[42].

La începutul anului 2024, Banca Transilvania a ajuns la un acord pentru a cumpăra OTP Bank România, OTP Asset Management și OTP Leasing România, într-o tranzacție de 347,5 milioane de euro. OTP Bank avea o cotă de piață de 2,64%^[43].

Înainte de tranzacție Banca Transilvania avea o cotă de piață de aproape 20%, iar tranzacția cu OTP Bank România urma să urce cota de piață a băncii de la Cluj la peste 22%.^[44] Tot la începutul anului 2024, Horia Ciorcilă deținea 4,6% din Banca Transilvania^[45].

În 2024, Victoriabank, banca controlată de BT în Republica Moldova, a cumpărat filiala BCR Chișinău^[46] de la Banca Comercială Română. În 2025, Victoriabank a cumpărat banca Microinvest din Republica Moldova.

În mai 2024, Grupul Banca Transilvania a ajuns la un acord cu BRD SocGen pentru achiziția BRD Pensii, administrator^[47] de fonduri de pensii private Pilon II și Pilon III, cu peste 600.000 de participanți. Tranzacția marchează intrarea grupului de la Cluj în piața pensiilor private Pilonul II.^[48]

Achiziția a fost finalizată la sfârșitul anului 2025. Prin această tranzacție, Banca Transilvania a devenit primul administrator cu capital majoritar românesc al unui fond de pensii Pilon II. Totodată, BT a ajuns la 800.000 de participanți în fonduri Pilon II și Pilon III.

În iunie, BERD și-a redus ușor participația la Banca Transilvania. După ce a vândut circa 1,7% din totalul acțiunilor BT, BERD a rămas cu o participație^[49] de 5,2%, în contextul în care instituția este investitor al băncii încă din 2001.

În iulie 2024, Banca Transilvania a finalizat preluarea OTP Bank România și a celorlalte societăți ale grupului OTP în România, inclusiv^[50] OTP Leasing, OTP Factoring și OTP Asset Management. În februarie 2025, OTP Bank România a devenit Banca Transilvania.

În urma achiziției OTP Bank România, grupul Banca Transilvania a ajuns la active de peste 207 mld. lei, ajungând la aproape 4,6 mil. cleinți, din care 4,1 mil. de clienți de retail și 480.000 de companii. BT a ajuns la o cotă de piață de 23%.

Construcții și imobiliare

Horia Ciorcilă a fost implicat încă din anii `90 și în domeniul construcțiilor, el fiind fondatorul companiei RomVioCons.

În același timp, el este acționarul companiei de construcții ACI din Cluj-Napoca, unde a fost și membru în consiliul de administrație din 2006 până în 2020^[51]. Compania ACI are afaceri anuale de zeci de milioane de euro^[52] și a fost implicată în contracte importante, inclusiv publice^[53].

Horia Ciorcilă și Dorel Goia au deținut clădirea de birouri Maestro Business Center, pe care au vândut-o în 2018 către fondul britanic First Property^[54], într-o tranzacție de 8,7 milioane de euro.

În 2022, omul de afaceri Horia Ciorcilă intra pe piața din București cu un parteneriat cu Evergent Investments (fosta SIF Moldova)^[55], prin care cele două părți au cumpărat terenuri în apropierea Petrom City. Horia Ciorcilă a cumpărat acolo un teren de 0,9 ha.

Alte afaceri și activități

Una dintre afacerile pe care Horia Ciorcilă le-a înființat alături de Dorel Goia a fost Maestro Industries, un producător de mezeluri care a luat naștere în 1996.

Compania Maestro a fost cumpărată de Caroli Foods în 2006^[56], într-o tranzacție estimată la 5 milioane de euro. Compania producea 75 de sortimente și avea 200 de angajați la momentul achiziției.

Horia Ciorcilă are o relație apropiată cu Evergent Investments, fosta SIF Moldova, unde este membru în consiliul de administrație din 2013^[57]. În perioada 2009-2010 el a trecut și prin conducerea SIF Banat-Crișana^[58].

În 2015, SIF Moldova l-a numit pe Horia Ciorcilă în comitetul de politici investiționale^[59], într-o perioadă în care SIF Moldova era unul dintre cei mai mari acționari ai Băncii Transilvania.

Mai târziu, Ciorcilă a devenit președintele comitetului de investiții Evergent Investments, SIF Moldova^[60], funcție pe care o ocupă și în prezent.

În 2018, Ciorcilă a preluat fostul hotel Sport din Cluj de la Evergent Investments, într-o tranzacție de 3,6 milioane de euro^[61], în care a investit peste 10 milioane de euro pentru a-l transforma în Radisson Blu Hotel Cluj-Napoca, în 2022. Hotelul a fost extins în 2025 cu o aripă nouă.

Horia Ciorcilă a fost implicat și în hotelul Hilton din Capitală alături de omul de afaceri George Copos.^[62]

Omul de afaceri din Cluj este implicat și în diferite afaceri ce țin de infrastructura sportivă din Cluj-Napoca. El a înființat în 2006 Winners Tennis Club, devenit Winners Sports Club, cel mai mare centru sportiv din Transilvania^[63].

Totodată, el a stat în spatele turneelor de tenis Winners Open și Transylvania Open, unde l-a lăsat la conducere pe fiul său, Patrick Ciorcilă^[64].

Ciorcilă s-a implicat și în educație, iar în 2014 a contribuit la înființarea EMBA University of Hull, prima școală de business britanică din Cluj-Napoca, care s-a realizat printr-un parteneriat între Banca Transilvania, University of Hull, Universitatea Babeș-Bolyai și Electrogrup^[65].

Horia Ciorcilă a investit și în sănătate. În 2016, Horia Ciorcilă a ajuns la o înțelegere cu rețeaua de sănătate Regina Maria^[66] pentru a investi împreună 15 milioane de euro în cel ma mare spital privat din Cluj-Napoca.

În 2009, Horia Ciorcilă s-a asociat cu Octavian Radu, cel care a fondat mai târziu Diverta, pentru a lansa editura de business Injoy Books, dar Ciorcilă s-a retras din business în 2010^[67].

La finalul anului 2023, un vehicul de investiții controlat de Horia Ciorcilă a preluat participația de 10,3%^[68] deținută de SIF Muntenia la Aro Palace.

Omul de afaceri a investit și în energie regenerabilă prin Winners Holding Investments, o entitate pe care o controlează indirect.

Viață personală și pasiuni

În timpul liber lui Horia Ciorcilă îi place să joace tenis, fiind un sport pe care îl practică din copilărie^[69]. Totodată, el este pasionat de lectură.

Horia Ciorcilă are doi copii, Patrick și Carla^[70]. Patrick Ciorcilă este cunoscut ca jucător de tenis, dar și pentru că s-a implicat în afaceri precum turneele de tenis Winners Open și Transylvania Open^[71], respectiv în hotelul Radisson Blu Hotel Cluj-Napoca.

Articol actualizat în aprilie 2026.